{"id":10883,"date":"2024-07-01T12:02:14","date_gmt":"2024-07-01T09:02:14","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=10883"},"modified":"2024-07-11T11:02:33","modified_gmt":"2024-07-11T08:02:33","slug":"orice-forma-a-apei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=10883","title":{"rendered":"Orice form\u0103 a apei"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Bogdan Co\u0219a, C\u00e2t de aproape sunt ploile reci<\/em>, Trei, Bucure\u0219ti, 2020<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Romanul lui Bogdan Co\u0219a C\u00e2t de aproape sunt ploile reci<\/em> se afl\u0103 acum la a doua edi\u021bie, dup\u0103 mai multe tiraje care confirm\u0103 nu doar succesul la public, ci \u0219i aten\u021bia pe care critica literar\u0103 i-a acordat-o t\u00e2n\u0103rului prozator de la Bra\u0219ov. \u00cenc\u0103 se mai scriu cronici, ultima pe care am citit-o este recent\u0103, publicat\u0103 pe platforma Z9 \u0219i semnat\u0103 de Bogdan Contea, ca rezultat al cercului de critic\u0103 al Facult\u0103\u021bii de Litere \u0219i Arte de la Sibiu. Nu mul\u021bi prozatori contemporani tineri se pot l\u0103uda cu o receptare at\u00e2t de \u00eencurajatoare (texte critice favorabile scrise de Mihai Iov\u0103nel, Alex Goldi\u0219 \u0219i al\u021bii, interes al universitarilor care remarc\u0103 relevan\u021ba romanului lui Co\u0219a pentru proza de inspira\u021bie social-rural\u0103) \u0219i cu v\u00e2nz\u0103ri pe m\u0103sur\u0103, mai ales c\u0103 textul exploreaz\u0103 o zon\u0103 nu foarte iubit\u0103 de cititorii din Rom\u00e2nia \u2013 ruralul uitat \u0219i \u00eenecat \u00een precaritate, cu personaje for\u021bate s\u0103 se defineasc\u0103 permanent prin raportare la condi\u021bia social\u0103, la contextele care nu le-au fost favorabile, la istoria ultimelor dou\u0103 decenii care nu i-a prea \u00eempins \u00eenainte. Fie r\u0103ma\u0219i pe loc, fie tra\u0219i \u00een jos de vicii \u0219i sl\u0103biciuni sau pleca\u021bi din \u021bar\u0103 pentru ni\u0219te joburi nesigure, dar care le dau speran\u021ba unei vie\u021bi mai bune \u0219i o stabilitate financiar\u0103, aspiran\u021bi tineri spre o educa\u021bie ciuntit\u0103 deja de un start prost sau b\u0103tr\u00e2ni tr\u0103ind dup\u0103 legi vechi, impenetrabili \u00een t\u0103cerea \u0219i \u00een nemi\u0219carea lor, personajele lui Co\u0219a alc\u0103tuiesc o lume spre care ne \u00eendrept\u0103m rar privirea \u0219i, atunci c\u00e2nd o facem, nu z\u0103bovim mai mult de c\u00e2teva minute pe vreo \u0219tire\/reportaj care capteaz\u0103 fragmente de destin, de\u0219i popula\u021bia din mediul rural este un procent semnificativ \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen romanul s\u0103u, prozatorul le d\u0103 o voce acestor oameni \u0219i, chiar \u0219i a\u0219a, pare c\u0103 ei nu \u0219tiu cum s\u0103 o foloseasc\u0103. Minimalismul \u00een comunicare sau \u00een manifestarea direct\u0103 a afec\u021biunii (\u201enimeni nu declarase dragoste nim\u0103nui, nici \u00een familia lor, nici \u00een familia extins\u0103, \u00een niciun context\u201d), refugiul \u00een alcool sau renun\u021b\u0103rile le sunt mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 dec\u00e2t revolta sau schimbarea, de\u0219i femeile par s\u0103 ia m\u0103suri mai des (Sanda \u0219i Casiana \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103sesc so\u021bii, iar Dana refuz\u0103 s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103, cresc\u00e2ndu-\u0219i singur\u0103 fiica). Departe de urban, nici crizele economice nu-i mai ating (\u201eToat\u0103 iarna se vorbise despre o criz\u0103 economic\u0103 devastatoare, dar Nu\u021bu \u0219tia c\u0103 ei n-aveau de ce s\u0103 se team\u0103, ei nu aveau nimic. Criza era problema or\u0103\u0219enilor, care o \u0219i provocaser\u0103\u201d). Norul greu \u0219i toxic al z\u0103d\u0103rniciei plute\u0219te pe deasupra unei naturi b\u00e2ntuite de ploi reci, de \u00eenghe\u021b, de z\u0103pezi \u0219i de frig, de munca neprofitabil\u0103 a oamenilor care, oric\u00e2t s-ar str\u0103dui, nu pot progresa, iar rezultatul nu ajunge niciodat\u0103 s\u0103 justifice efortul investit: \u201eCerul plin de ap\u0103 turtea atmosfera. Curtea, plin\u0103 de usc\u0103turi, ruginie, m\u0103rturisea o toamn\u0103 t\u00e2rzie\u201d, \u201e\u00cen Italia [Dumitri\u021ba] se dezobi\u0219nuise de ritmul faultat al satului \u00eenghi\u021bit de z\u0103pad\u0103; nici frigul nu-l mai suporta la fel de u\u0219or ca fra\u021bii ei\u201d. Descrierile de acest tip \u00eenso\u021besc trecerea prin timp a personajelor din comuna de la munte Dumbrava Frumoas\u0103, o familie extins\u0103, neamul Toaderilor, compus\u0103 din b\u0103tr\u00e2na\/bunica Aurelia, \u201emama mamelor, mama mare, mama p\u0103m\u00e2ntului care \u00eenghite tot\u201d, copiii ei (Nu\u021bu, Nae, Dana, Dumitri\u021ba, Doina), so\u021biile\/so\u021bii acestora (Casiana, Sanda, Bebe) \u0219i trei nepo\u021bi (Ionel, Petru \u0219i M\u0103d\u0103lina), c\u0103rora li se adaug\u0103 c\u00e2inii Balaur \u0219i Haiduc, limite temporale ale celor 25 de ani pe parcursul c\u0103rora este urm\u0103rit\u0103 familia, \u00een raport cu prefacerile socio-economice. La fel ca la Preda, rela\u021bia dintre om \u0219i istorie devine exploatabil\u0103 literar \u0219i de c\u0103tre Bogdan Co\u0219a. Fiecare v\u00e2rst\u0103 proiecteaz\u0103 grijile \u0219i preocup\u0103rile ei, zonele ei de interes \u00een satul ardelenesc \u201e\u00eempu\u021binat de b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u0219i de migra\u021bie\u201d, unde plou\u0103 \u0219i ninge mult, plou\u0103 \u0219i fiindc\u0103 \u201es-o furat p\u0103durea\u201d, iar dealul amenin\u021b\u0103 s\u0103 vin\u0103 la vale. Atmosfera ap\u0103s\u0103toare e \u00eentregit\u0103 de intr\u0103rile \u0219i ie\u0219irile succesive ale personajelor \u00een\/din diferite etape ale vie\u021bilor lor\/anotimpuri, care stau o parte semnificativ\u0103 din timp sub semnul lipsei de op\u021biuni, al resemn\u0103rii, al degrad\u0103rii sau al pu\u021binelor reu\u0219ite \u0219i pe care prozatorul le \u00eencheag\u0103 cu abilitate folosind tehnica decupajului: fie un botez sau un Cr\u0103ciun, fie secven\u021be care fac trimiteri clare la momente din istoria postdecembrist\u0103 \u2013 s\u0103r\u0103cia din anii \u201995-2000, nesul, napolitanele v\u0103rsate, magazinele s\u0103te\u0219ti, participarea Rom\u00e2niei la campionatele de fotbal, primul TV color, casetele cu M\u0103d\u0103lina Manole, gaterele, \u201ecamioanele care veneau goale \u0219i plecau pline, f\u0103r\u0103 acte\u201d, criza din 2008, apoi pie\u021bele de duminic\u0103, abunden\u021ba obiectelor chineze\u0219ti, a lan\u021bului Profi, absen\u021ba colind\u0103torilor de Cr\u0103ciun \u0219i por\u021bile \u00eencuiate, pozele pe Facebook, toate infuzate cu reminiscen\u021be ale lumii vechi, a c\u0103rei agonie o semnaleaz\u0103 cazanele de tabl\u0103 care zac prin curte, \u00een care se f\u0103ceau s\u0103pun \u0219i \u021buic\u0103, privata, scrisorile bunicilor, sc\u0103unelul vechi de 50 de ani, buc\u0103t\u0103ria ca centru al lumii, devenit\u0103 un spa\u021biu tot mai ostil.<\/p>\n\n\n\n

\n

Dincolo de dimensiunea social\u0103 pe care prozatorul o pune \u00een prim-plan, romanul c\u00e2\u0219tig\u0103 \u00een complexitate prin umanizarea personajelor.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Absen\u021ba unui semn de punctua\u021bie din titlu, care ar fi putut s\u0103 fie o interoga\u021bie sau o exclama\u021bie (cum citim acest titlu, cu ce intona\u021bie?) corespunde inexisten\u021bei unei \u201evoci\u201d (istorice, plenare, de tip Moromete) pe care autorul a inten\u021bionat probabil s\u0103 o transfere personajelor care, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, redau vibra\u021bia monoton\u0103 a unei colectivit\u0103\u021bi, fatalismul, imperson\u00e2nd un rural abandonat \u00een umezeala surd\u0103. Un rural pentru care beneficiile globaliz\u0103rii \u0219i ale progresului sunt, \u00een mare parte, doar ecouri vagi sau fantezii. Un rural neexotizat, f\u0103r\u0103 scene epatante, deoarece Co\u0219a se strecoar\u0103 admirabil, evit\u00e2nd cli\u0219eele, nealunec\u00e2nd \u00een imitarea niciunei voci a vreunui clasic al literaturii rom\u00e2ne din lunga \u0219i solida tradi\u021bie a prozei rurale rom\u00e2ne\u0219ti. De\u0219i nucleul narativ clasic lipse\u0219te (la fel ca \u00een prima parte a Morome\u021bilor<\/em>), el este suplinit de concentrarea epic\u0103 \u0219i de cadrele construite cu minu\u021bie \u0219i pricepere, a\u0219a \u00eenc\u00e2t fiecare scen\u0103, luat\u0103 separat, se distinge prin propria tensiune narativ\u0103. Pasajele descriptive, deosebit de expresive, de\u0219i sintetice, sunt atent lucrate \u0219i dispuse strategic, prozatorul ridic\u00e2nd manifest\u0103rile naturii la nivel de simbol. Dincolo de dimensiunea social\u0103 pe care prozatorul o pune \u00een prim-plan, romanul c\u00e2\u0219tig\u0103 \u00een complexitate prin umanizarea personajelor care, dup\u0103 cum bine remarca Mihai Iov\u0103nel, \u201e\u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 demnitatea chiar \u0219i atunci c\u00e2nd ajung, literalmente, \u00een \u0219an\u021b\u201d (Scena 9<\/em>, \u201e\u021a\u0103rani 3D\u201d).<\/p>\n\n\n\n

Co\u0219a contrapune relat\u0103rii reci, reporterice\u0219ti (prezen\u021ba naratorului nu se simte mai deloc) c\u00e2teva scene emo\u021bionante (r\u0103m\u00e2ne \u00een memoria cititorului episodul \u00een care micu\u021bul Ionel, ned\u00e2ndu-\u0219i seama c\u0103 tat\u0103l s\u0103u a fost alungat de mam\u0103 din cauza b\u0103uturii, \u00eel a\u0219teapt\u0103 la geam s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 pentru a-l desena), iar \u00een masa amorf\u0103 a personajelor dezabuzate o introduce pe Dumitri\u021ba, care vine din Italia, apoi dispare, f\u0103r\u0103 ca familia s\u0103 mai aud\u0103 ceva de ea, Dumitri\u021ba \u201ecea zv\u0103p\u0103iat\u0103\u201d, \u201ecea vesel\u0103\u201d, \u201eslab\u0103 \u0219i lungan\u0103\u201d, singura care vrea s\u0103 comunice: \u201eAr fi vrut s\u0103 fie \u00eentrebat\u0103 ce a p\u0103\u021bit, dac\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat ceva \u2013 m\u0103car atunci, \u00een al doisprezecelea ceas. Nimeni nu voise s\u0103 \u0219tie cu adev\u0103rat de ce venise, s\u0103 \u0219tie ce-i f\u0103cuse Bebe. Nu. Nimeni nu voia s\u0103-i afle suferin\u021ba.\u201d Personajele iau via\u021ba ca atare, nici nu se pl\u00e2ng, nici nu idilizeaz\u0103 traiul la \u021bar\u0103. Nu exist\u0103 vreo dinamic\u0103 anume care s\u0103 anun\u021be vreun final nea\u0219teptat. Previzibilul curge \u0219i el, ca o ploaie rece, peste lumea din Dumbrava Frumoas\u0103, ritmul vie\u021bii e natural, egal, monoton, la fel ca moartea Aureliei (anticipat\u0103 doar de atmosfera deprimant\u0103 din cas\u0103 \u0219i de tensiunea creat\u0103 de conflictul dintre Nu\u021bu \u0219i Nae), care poate \u00eensemna moartea unei lumi vechi \u0219i \u00eenceputul unei lumi noi, a tinerilor Ionel, M\u0103d\u0103lina \u0219i Petru, c\u0103rora via\u021ba\/prozatorul le d\u0103 mai multe \u0219anse dec\u00e2t p\u0103rin\u021bilor lor. Ionel ajunge medic, \u00eemplinind un vis al bunicii infirmiere \u0219i al mamei asistente. Imaginea tat\u0103lui lui, Nu\u021bu, r\u0103m\u00e2ne una frumoas\u0103, \u00een ciuda alcoolismului lui Nu\u021bu, care l-a dus la degradare, la pu\u0219c\u0103rie \u0219i la accidente, priv\u00e2ndu-l de fiul s\u0103u timp de 20 de ani: Nu\u021bu \u201erealiza c\u0103 trebuie s\u0103 fie caraghios, a\u0219a, f\u0103r\u0103 din\u021bi, \u00een fa\u021ba b\u0103iatului care se nimerise s\u0103 ajung\u0103 stomatolog. Dar Ionel a\u0219tepta atent s\u0103 continue; Casiana \u00eei spusese c\u0103, \u00een afar\u0103 c\u0103 era alcoolic, tat\u0103l lui fusese un tip iste\u021b \u0219i priceput, un om bun, \u0219i c\u0103 de la el mo\u0219tenise mintea pe care o avea, dexteritatea, r\u0103bdarea \u0219i puterea de munc\u0103, iar Ionel \u00eencerca s\u0103 decupeze din cel pe care \u00eel avea \u00een fa\u021b\u0103 f\u0103r\u00e2me din pove\u0219tile mamei lui \u0219i \u0219i-l \u00eenchipuia t\u00e2n\u0103r, fermec\u0103tor \u00een bun\u0103tatea lui modest\u0103, \u00een purtarea cuminte, univoc\u0103, \u00een uniforma de p\u0103durar\u201d. M\u0103d\u0103lina pleac\u0103 \u00een Anglia, unde la scurt\u0103 vreme \u00ee\u0219i aduce \u0219i mama, pe Dana, cu care reu\u0219e\u0219te s\u0103 comunice des \u0219i bine. Petru rupe leg\u0103tura cu p\u0103rin\u021bii divor\u021ba\u021bi (Nae \u0219i Sanda), nemaisuport\u00e2nd lament\u0103rile lor (\u201ePentru c\u0103 nu mai sc\u0103pa de telefoane, \u00eentr-o diminea\u021b\u0103 le trimise un SMS \u00een care \u00eei ruga s\u0103 nu-l mai caute, c\u0103 nu mai suport\u0103 s\u0103-i aud\u0103, \u00eei fac r\u0103u, \u0219i arse cartela SIM, o topi cu bricheta, s\u0103 fie sigur c\u0103 nu se r\u0103zg\u00e2nde\u0219te\u201d), tr\u0103ie\u0219te \u00een coloca\u021bie cu doi prieteni \u0219i subtitreaz\u0103 filme.<\/p>\n\n\n\n

Prizonieri ai unei tranzi\u021bii traumatizante sunt cei de v\u00e2rst\u0103 mijlocie, care nimeresc prost, apuc\u00e2nd par\u021bial regimul comunist \u0219i promisiunile acestuia \u0219i perioada postrevolu\u021bie, marcat\u0103 de neajunsuri \u0219i de instabilitate. Este simbolic \u00een acest sens gestul lui Nae care, dup\u0103 ce constat\u0103 c\u0103 totul a fost o fars\u0103, c\u0103 Ceau\u0219escu nu mai tr\u0103ie\u0219te, c\u0103 \u201edac\u0103 nu c\u0103dea comunismul, Ceau\u0219escu le-ar fi dat \u0219i lor apartament\u201d, scuip\u0103 \u201epe o imita\u021bie de curcubeu \u0219ters, pe un fond plumburiu [\u2026] \u00een oglinda apei\u201d. Neamul Toaderilor supravie\u021buie\u0219te cum poate, ca majoritatea familiilor care se ridic\u0103 \u00een mediul rural, p\u0103str\u00e2nd \u00een el semin\u021be vechi (cum ar fi ochii \u2013 \u201eaceia\u0219i ochi c\u0103prui, u\u0219or sticlo\u0219i, ca ai dobitoacelor, pe care Petru, Nae, Dana, Aurelia \u0219i Nu\u021bu \u00eei aveau la r\u00e2ndul lor, marc\u0103 a familiei, a soldatului cu s\u0103m\u00e2n\u021ba cea mai puternic\u0103 dintre cei care au intrat peste [str\u0103bunica, n.n.<\/em>] Florica \u00een cas\u0103 cu 60 de ani \u00een urm\u0103\u201d) \u0219i d\u00e2nd roade noi, pe un teren \u00eenc\u0103 fertil.<\/p>\n\n\n\n

Nici e\u0219ecul, nici reu\u0219ita nu sunt definitive \u0219i nici definitorii \u00een lumea creat\u0103 de Bogdan Co\u0219a, a\u0219a cum nici ploile nu sunt interminabile \u0219i nici soarele inexistent, iar acest aspect se vede bine \u00een pasajele descriptive cu valoare simbolic\u0103: exist\u0103 mereu zile \u00een care, dup\u0103 o ploaie n\u0103prasnic\u0103, soarele iese \u0219i, \u201ecu o bun\u0103tate nem\u0103rginit\u0103, \u00eentoarce din drum r\u0103ceala \u0219i cea\u021ba cobor\u00e2te din inima p\u0103durii, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd sus pe bolt\u0103 p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 literar\u0103 de Oana Paler<\/p>\n","protected":false},"author":239,"featured_media":10884,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[2182,2181,2145,1575],"coauthors":[1577],"class_list":["post-10883","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-bogdan-cosa","tag-cronica-literara-2","tag-nr-2-3-2024","tag-oana-paler"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/cosa-2.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10883","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/239"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10883"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10883\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10886,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10883\/revisions\/10886"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10884"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10883"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10883"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10883"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=10883"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}