{"id":10849,"date":"2024-06-26T14:34:06","date_gmt":"2024-06-26T11:34:06","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=10849"},"modified":"2024-06-27T08:24:01","modified_gmt":"2024-06-27T05:24:01","slug":"sabia-laser-erosul-face-disectia-unei-lumi-putrescente","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=10849","title":{"rendered":"Sabia laser (erosul) face disec\u021bia unei lumi putrescente"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen ultimii trei ani, criticul actualit\u0103\u021bii \u0219i cantemirologul Bogdan Cre\u021bu a surprins lumea cultural\u0103 public\u00eend trei romane: Cornul inorogului<\/em> (2011), un debut seduc\u0103tor prin scriitura vitalist\u0103 \u0219i anecdotica picant\u0103, prin ritm \u0219i fraz\u0103 ironic\u0103, trimi\u021b\u00eend pre mul\u021bi dintre prozatorii genera\u021biei 2000 dac\u0103 nu la culcare, m\u0103car pu\u021bin \u00een biblioteci; Nichita. Poetul ca \u0219i soldatul<\/em> (2022), biografia roman\u021bat\u0103 despre ultimii ani ai lui Nichita St\u0103nescu, capt\u00eend ceva din intensitatea acestei vie\u021bi dublate de o art\u0103 legendar\u0103; \u00een fine, Mai pu\u021bin dec\u00e2t dragostea<\/em> (2023), cartea al c\u0103rei titlu ne poart\u0103, sub pretextul unei idile din anii \u201980 ai secolului trecut, prin infernul comunismului rom\u00e2nesc, drapat \u00een duplicitate, complicitate \u0219i \u2013 \u00een cele din urm\u0103 \u2013 \u00eentr-o obscenitate ce maculeaz\u0103 tot.<\/p>\n\n\n\n

Critic, istoric literar \u0219i universitar ie\u0219ean, iat\u0103 c\u0103 Bogdan Cre\u021bu g\u0103se\u0219te surse interioare \u2013 o pl\u0103cere masochist\u0103 cumva? \u2013 nu doar s\u0103 practice arta obsolet\u0103 a cronicii de \u00eent\u00eempinare (fiind, de altfel, ultimul mohican din genera\u021bia noastr\u0103), dar \u0219i s\u0103 inaugureze un ambi\u021bios \u0219antier ca romancier: \u00eentr-o cultur\u0103 a lamenta\u021biei (\u0219i a lipsei cronice de timp pentru ceea ce-i cu adev\u0103rat important), asta \u00eei va aduce, cu siguran\u021b\u0103, noi prieteni.<\/p>\n\n\n\n

Mai pu\u021bin dec\u00eet dragostea<\/em> \u00eenseamn\u0103 un roman solid, de construc\u021bie (aparent) clasic\u0103, sanctuar al pove\u0219tilor (nu neap\u0103rat erotice) istorisite \u00een ceasuri de r\u0103gaz. Vlad P\u0103curaru, maratonist celebru \u0219i ins solitar, cedeaz\u0103 \u2013 dintr-un capriciu \u2013 invita\u021biei de a petrece o noapte \u00een compania Mariei, o v\u0103duv\u0103 t\u00een\u0103r\u0103 \u0219i frumoas\u0103. Ceasurile de alcov se prelungesc \u00eentr-un cadru descins din Cartea celor o mie \u0219i una de nop\u021bi<\/em> (unul din mottourile-nad\u0103 ale romanului e luat de aici) ori din Decameron<\/em>. Mai \u00eent\u00eei Vlad \u0219i pe urm\u0103 Maria, tot mai precipitat, povestesc, se povestesc<\/em> \u00een c\u0103utarea catharsisului inteligent am\u00eenat (al doilea motto al c\u0103r\u021bii e din Sofocle, Antigona<\/em>). Frumuse\u021bea Mariei o \u00eentrec numai inteligen\u021ba benign\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021ba ei de a desfereca nara\u021biunea interioar\u0103 a b\u0103rbatului. S\u00eentem la cap\u0103tul primului sfert de secol din mileniul trei, iar Vlad se afl\u0103 aproape de finalul a treizeci de ani de absen\u021b\u0103 a fiin\u021bei iubite \u2013 \u201ezeitatea\u201d numit\u0103 Sara \u2013 \u0219i a fiicei lor, Diana \u2013 a c\u0103rei vedere, \u00een numele unei autopedepsiri cvasibiblice, i-a fost refuzat\u0103 to\u021bi ace\u0219ti ani. Salvamontist \u00een Aosta, o sta\u021biune de schi la poalele Alpilor italieni, \u00eenc\u0103 dinainte de c\u0103derea comunismului, s-a apucat de alergat ca s\u0103 nu fie silit de fapt s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, ca s\u0103 nu experimenteze realul \u0219i s\u0103 accepte dispari\u021bia iubitei. La Aosta, \u00een coconul montan \u2013 observ\u0103 Maria \u2013 el \u0219i-a conservat, \u00een mod neverosimil, tinere\u021bea. Ca o Frumoas\u0103 din p\u0103durea adormit\u0103, \u00een basmul acesta contemporan, unde b\u0103rba\u021bii s\u00eent adesea vulnerabili, c\u00eend nu \u00eenfr\u00een\u021bi, oricum inutili \u0219i unde femeile doar \u00ee\u0219i g\u0103sesc for\u021ba interioar\u0103 de a-\u0219i cre\u0219te copiii, de a-i proteja c\u00eet de c\u00eet (Vica, umila menajer\u0103, pe Maria; doamna Magda Iacoban, pe Sara; bl\u00eenda Rada, pe Vlad). Maria este de v\u00eersta Dianei \u2013 ne lumin\u0103m pe parcurs \u2013 \u0219i Vlad are de povestit mul\u021bi ani \u00een plus, ba \u00eenc\u0103 \u0219i anii adolescen\u021bei \u0219i tinere\u021bii tat\u0103lui s\u0103u, \u0218tefan. Ca aproape \u00een orice relatare onest\u0103 a unei familii rom\u00e2ne\u0219ti, comunismul cu efectele lui este omniprezent. Personajele agonizeaz\u0103 pe fundul unor mla\u0219tini infernale: liceul \u0219i facult\u0103\u021bile s\u00eent locurile unde un denun\u021b \u00ee\u021bi fr\u00eenge viitorul; pupincurismul \u0219i amenin\u021b\u0103rile s\u00eent la ordinea zilei \u0219i la locul de munc\u0103; cei mai pu\u021bin noroco\u0219i \u00eenfund\u0103 pu\u0219c\u0103ria politic\u0103, temni\u021ba grea; o via\u021b\u0103 la fel de grea, \u00eenc\u0103 \u0219i mai amar\u0103, duc \u00eens\u0103 victimele \u0219i progeniturile lor \u0219i \u00een zorii capitalismului autohton \u2013 vezi paginile cople\u0219itoare despre periferie, c\u0103mine de nefamili\u0219ti, groapa de gunoi Ochiul Boului \u0219i cocioabele-n care se consum\u0103 copil\u0103ria Mariei \u2013, pentru c\u0103 politica \u0219i banii s\u00eent uneltele acelora\u0219i tic\u0103lo\u0219i: activi\u0219ti comuni\u0219ti r\u0103spopi\u021bi, securi\u0219ti, tor\u021bionari, turn\u0103tori. Victimele \u00ee\u0219i poart\u0103 (\u00een restul de via\u021b\u0103 \u00eeng\u0103duit<\/em>) traumele de nevindecat, caut\u0103 evad\u0103ri iluzorii \u00een mediul rural (tat\u0103l lui Vlad), \u00een nebunie (Sterpu), \u00een ap\u0103s\u0103torul calm conjugal (mama Sarei), \u00een munca umil\u0103 \u0219i cronofag\u0103 (Vica) \u0219.a.m.d. La fel, unii dintre c\u0103l\u0103i, din fo\u0219tii tor\u021bionari, \u00ee\u0219i ascund urmele (rare & bizare cicatrici suflete\u0219ti) \u00een noile cariere de la v\u00eerful puterii, \u00een luxul permis de lag\u0103rul comunist aflat deja la crepuscul. Dar nimeni nu se poate extrage cu adev\u0103rat de pe fundul unor asemenea sm\u00eercuri \u0219i bolgii dante\u0219ti, cu excep\u021bia gardienilor, securi\u0219tilor, politrucilor perfect amorali \u2013 \u0219i soiul \u0103sta predomin\u0103, a dominat \u0219i va domina, este concluzia ineluctabil\u0103 a romanului ce panorameaz\u0103 \u2013 paradoxal \u0219i inteligent, la umbra dragostei \u00een floare \u2013 r\u0103ul subiacent lumii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

 Pentru victime, infernul se prelunge\u0219te mental, oriunde s-ar ad\u0103posti: retrase \u00eentr-un sat, ca \u0218tefan P\u0103curaru, sau \u00een c\u0103snicia cu un fost tor\u021bionar, actual \u0219tab \u0219i viitor businessman, ca Magda Iacoban\u2026 Pentru c\u0103l\u0103i, totul reprezint\u0103 o oportunitate, o injec\u021bie de energie \u00een logica adaptabilit\u0103\u021bii vorace \u0219i patibulare. Liceeni \u0219i \u00eendr\u0103gosti\u021bi, puri ca alt\u0103dat\u0103 Dafnis \u0219i Chloe, Sara \u0219i Vlad au s\u0103 descopere lumea \u0219i adev\u0103rata ei natur\u0103 \u00een \u00eentuneca\u021bii ani 1980, \u00eentr-un Bucure\u0219ti mutilat de demol\u0103ri (Uranus), \u00eenfometat \u0219i pauperizat. Animalizat. Pove\u0219tile rememorate de Vlad \u00een iatacul Mariei duc invariabil la o zon\u0103 a raporturilor sociale bolnave, a descoperirilor sordide: erosul e aici sabia laser care face disec\u021bia unei lumi putrescente.<\/p>\n\n\n\n

M\u0103 g\u00eendesc la introul unui mic roman al lui Martin Amis, inspirat de atrocitatea gulagului: \u201eDrag\u0103 Venus, dac\u0103 ceea ce se spune este adev\u0103rat \u0219i \u021bara mea e pe moarte, atunci cred c\u0103 pot s\u0103 \u0219i explic de ce. Vezi tu, feti\u021bo, con\u0219tiin\u021ba este un organ vital \u0219i nu unul suplimentar; precum amigdalele sau polipii.\u201d (Casa \u00eent\u00eelnirilor<\/em>, Polirom, 2008, trad. Cristina Panaite). Con\u0219tiin\u021b\u0103, asta \u00eensemn\u00eend imposibilitatea de a comite r\u0103ul (sau, o spune altundeva tot Amis, de a \u00een\u021belege<\/em> r\u0103ul), nu au tor\u021bionarii, nu au securi\u0219tii. Ei<\/em> schingiuiesc calculat \u0219i au \u0219tiin\u021ba de a scoate sufletul din tine cu \u00eencetinitorul: reflec\u021biile plutonierului Iacoban asupra artei<\/em> sale compun secven\u021be dintr-o liturghie ro\u0219ie greu de suportat. Ei<\/em> \u00ee\u0219i mut\u0103 \u00een vilele din Cotroceni \u0219i \u00een alte zone ale high-life-ului d\u00eembovi\u021bean comorile spoliate din casele demolate. Iat\u0103, bun\u0103oar\u0103, fabulosul episod al sobei verzi, elegantei sobe pe care doamna Sterescu, \u201edemolat\u0103\u201d printre ultimii \u00een zona Uranus \u0219i ajuns\u0103 ulterior croitoreas\u0103 apreciat\u0103 \u00een casele unor asemenea canalii, o recunoa\u0219te \u00een vila familiei Iacoban; prilej de apoplexie pentru biata expropriat\u0103; dar \u0219i de deschidere instantanee (ca un lotus gigant) a min\u021bii Sarei \u00eempotriva securi\u0219tilor, \u0219tabilor<\/em> \u0219i istoriei macabre, \u00eempotriva propriei sale familii, a alveolei de lux, calm \u0219i voluptate din Cartierul Cotroceni. Fostul tor\u021bionar \u201emodel\u201d \u0219i-a min\u021bit fata \u201ec\u0103 a comandat-o special pentru mine, c\u0103 e un cadou pentru mine\u201d (p. 42). \u201eNici nu-mi imaginam c\u0103 poate exista a\u0219a ceva. Era supl\u0103, dintr-o faian\u021b\u0103 alb\u0103 cu model floral verde-pal. Fin\u0103, delicat\u0103, pictat\u0103 manual, parc\u0103 era din por\u021belan\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te Sara reveria macedonskian\u0103 \u00een fa\u021ba lui Vlad, contrapunct\u00eend apoi cu istoria de via\u021b\u0103 pe care o afl\u0103 de la \u2013 \u00eenc\u0103 \u00een stare de \u0219oc \u2013 fosta fiic\u0103 de negustor bogat, doamna Sterescu: \u201eN-au avut de ales p\u00een\u0103 la urm\u0103. Se demolase aproape tot cartierul. Doar nu era s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 casa lor ca o insul\u0103 de piatr\u0103 \u00een miezul a ceea ce avea s\u0103 devin\u0103 centrul civic al regimului. [\u2026] Nu li s-a dat voie s\u0103 p\u0103streze nimic, nici lustre, nici u\u0219i, nici m\u0103car o clan\u021b\u0103. Ar fi luat cu ele soba aia, chiar dac\u0103 n-ar fi avut ce face cu ea. [\u2026] De fapt, \u0219tiau de la at\u00ee\u021bia vecini c\u0103 activi\u0219tii puseser\u0103 ochii pe tot ce era valoros prin vechile case \u0219i-\u0219i a\u0219teptau prada. Care o mobil\u0103 veche, care o sob\u0103, care un candelabru de cristal, care o u\u0219\u0103 sculptat\u0103 \u00een lemn de nuc. Deveneau dintr-odat\u0103 \u00abdomni\u00bb.\u201d (p. 46)<\/p>\n\n\n\n

Sara intr\u0103 \u00een sala de clas\u0103 \u0219i \u00een via\u021ba liceanului Vlad ca o prezen\u021b\u0103 nelumeasc\u0103, de statur\u0103 impozant\u0103 \u0219i cu un p\u0103r negru fenomenal. Are o r\u0103ceal\u0103, o siguran\u021b\u0103 de sine ale unei antice zeit\u0103\u021bi marmoreene. Este o Atena (sau Antigona) atunci c\u00eend judec\u0103 f\u0103r\u0103 mil\u0103 sistemul comunist \u0219i compromisurile; c\u00eend descrie, cu ochi de antropolog, \u0219antierele \u201evictoriei socialismului\u201d sub care se \u00eengroap\u0103 o lume altfel<\/em>; c\u00eend stabile\u0219te vinov\u0103\u021biile apropia\u021bilor \u0219i pre\u021bul vinov\u0103\u021biei lor. Asta \u00eentr-un stat unde con\u0219tiin\u021ba a fost dinainte de instaurarea comunismului \u0219i este \u2013 \u00een at\u00eetea cazuri \u2013 \u0219i ast\u0103zi dispensabil\u0103<\/em>, ba chiar periculoas\u0103<\/em> pentru corp, \u201eprecum amigdalele sau polipii\u201d. Sau, a\u0219a cum \u00eei m\u0103rturise\u0219te \u0218tefan P\u0103curaru b\u0103iatului s\u0103u \u00een momentul reg\u0103sirii (prin confesiunea stimulat\u0103 de fiu): \u201eDa, e vina noastr\u0103, pentru c\u0103 n-am \u0219tiut s\u0103 v\u0103 protej\u0103m, pentru c\u0103 am fost c\u0103c\u0103cio\u0219i \u0219i v-am pasat \u0219i vou\u0103 frica noastr\u0103. N-am fost \u00een stare s\u0103 v\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 ave\u021bi curaj. V-am intoxicat cu spaimele noastre. Dac\u0103 nou\u0103 ne-au fr\u00eent \u0219ira spin\u0103rii, v-am educat \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00eet voi s-o \u021bine\u021bi \u00eencovoiat\u0103, preventiv.\u201d (p. 179)<\/p>\n\n\n\n

Vlad se \u00eendr\u0103goste\u0219te, pe via\u021b\u0103, de fiica gardianului \u0219i tor\u021bionarului \u2013 bl\u00eend, pentru c\u0103 \u00eei place dintr-odat\u0103 s\u0103 guste rolul de dumnezeu \u2013 tat\u0103lui s\u0103u. Trama omagiaz\u0103 oblic capodopera lui Stendhal, M\u0103n\u0103stirea din Parma<\/em>, unde Fabrice Del Dongo, \u00eentemni\u021bat, se \u00eendr\u0103gostea de Cl\u00e9lia Conti, fiica fiorosului comandant al \u00eenchisorii. Amorul romantic, idealismul, sublimul \u2013 neverosimil atribut al prozei unui tartor dou\u0103miist \u2013, r\u0103sturn\u0103rile de situa\u021bie, coinciden\u021bele spectaculoase fac din lectur\u0103 un timp privilegiat. Odat\u0103 \u00eenceput\u0103 lectura, nu-\u021bi mai vine s\u0103 la\u0219i cartea din m\u00een\u0103. Dac\u0103 verva sarcastic\u0103 \u0219i ironic\u0103 a lui Bogdan Cre\u021bu vine din Caragiale, Goma, Breban sau Aldulescu, apetitul pentru finisajul artist al frazei, al \u201esitua\u021biei\u201d narative, filigranul persian al pove\u0219tilor \u00eemi poart\u0103 g\u00eendul spre un Radu Petrescu (acela din Ce se vede<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Mai pu\u021bin dec\u00eet dragostea<\/em> este (\u0219i) o carte a femeilor, a capacit\u0103\u021bii lor de a \u00eendura \u0219i proteja via\u021ba \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, de a modifica, salutar, istoria \u0219i societatea. Pentru c\u0103 femeile dezam\u0103gesc mai pu\u021bin<\/em> \u00een romanul acesta unde comparativul din titlu-\u0219i are rostul lui \u0219i unde complicitatea, duplicitatea, obscenitatea se arat\u0103 hiperrealist \u00een toat\u0103 splendoarea lor neagr\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 literar\u0103 de \u0218tefan Manasia<\/p>\n","protected":false},"author":278,"featured_media":10850,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[238,106,2145,1794],"coauthors":[1873],"class_list":["post-10849","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-bogdan-cretu","tag-cronica-literara","tag-nr-2-3-2024","tag-stefan-manasia"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/Bogdan_Cretu.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10849","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/278"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10849"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10849\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10851,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10849\/revisions\/10851"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10850"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10849"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10849"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10849"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=10849"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}