{"id":10708,"date":"2024-06-11T15:40:19","date_gmt":"2024-06-11T12:40:19","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=10708"},"modified":"2024-06-11T15:40:25","modified_gmt":"2024-06-11T12:40:25","slug":"storyteller-cehov","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=10708","title":{"rendered":"Storyteller Cehov"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
A.P. Cehov, Dragostea,<\/em> traducere de Adriana Liciu, Humanitas Fiction, 2023<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Cea mai recent\u0103 edi\u021bie substan\u021bial\u0103 cu nuvelele \u0219i povestirile lui Cehov (1860-1904) a ap\u0103rut la Polirom, \u00een 2009, sub titlul Logodnica<\/em>, \u00eentr-o edi\u021bie de aproape 800 de pagini, av\u00eend un colectiv de traduc\u0103tori, mai noi \u0219i mai vechi, edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 de Sorina B\u0103l\u0103nescu, admirabila noastr\u0103 specialist\u0103 \u00een Cehov.<\/p>\n\n\n\n

E un fel de miracol c\u0103 exist\u0103 acea edi\u021bie, de\u0219i ar fi timpul pentru o traducere nou\u0103, \u0219i realizat\u0103 de un singur om, a povestirilor p\u0103rintelui modern al genului. \u00cen lipsa ei, avem acelea\u0219i traduceri vechi de aproape un secol f\u0103cute de Otilia Cazimir \u0219i ceilal\u021bi, traduceri mereu reluate, uneori completate cu altele noi, \u00een tot felul de voluma\u0219e \u0219i bro\u0219uri, \u00een selec\u021bii f\u0103r\u0103 criterii limpede formulate, atunci c\u00eend nu s\u00eent pur tematice: Un roman cu un contrabas<\/em> (19 povestiri, traducerile colective vechi, Editura Leda, 2005), O mic\u0103 glum\u0103<\/em> (8 povestiri, traducere de Antoaneta Olteanu, Editura ALLFA, 2012), Iarn\u0103 ruseasc\u0103<\/em> (3 povestiri, traducere de Diana Iepure, Editura Ratio et Revelatio, 2013), Doamna cu c\u0103\u021belul <\/em>& Duelul<\/em> (traducerile colective vechi, Editura Litera 2015\/2021), \u0219i, cea mai recent\u0103, Dragostea,<\/em> 12 povestiri, \u00een traducerea Adrianei Liciu.<\/p>\n\n\n\n

Nu spun c\u0103 traducerile vechi s\u00eent neap\u0103rat rele, dar, ca \u0219i \u00een cazul lui Thomas Mann, p\u00een\u0103 \u0219i traducerile mai noi, adic\u0103 cele din ultimele dou\u0103 decenii (deci \u0219i acestea pe cale s\u0103 se \u00eenvecheasc\u0103), p\u0103c\u0103tuiesc prin folosirea exclusiv\u0103 a perfectului simplu ori a unui lexic cam dep\u0103\u0219it, care dau un aer b\u0103tr\u00eenicios unor povestiri altfel (\u00eenc\u0103) foarte moderne formal \u0219i scrise \u00eentr-un limbaj mai simplu dec\u00eet te-ai a\u0219tepta.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen edi\u021bia rom\u00e2neasc\u0103, altfel foarte selectiv\u0103, a coresponden\u021bei scriitorului (\u00een cei 29 de ani de activitate, scriitorul a expediat aproape 4400 de scrisori; din cele 30 de volume c\u00eet are edi\u021bia ruseasc\u0103 de Opere complete, 12 volume s\u00eent dedicate numai coresponden\u021bei), s\u00eent reproduse c\u00eeteva scrisori ale lui Cehov trimise c\u0103tre tineri \u0219i tinere aspirante literar, unde apar formulate genul acesta de principii creative, cum g\u0103sim \u00eentr-o scrisoare c\u0103tre un anume A.V. Jirkevici, la 2 aprilie 1895: \u201eTitlul nu are simplitatea necesar\u0103\u2026 \u00cen descrierile de natur\u0103 folose\u0219ti procedee stereotipe\u2026 Procedeele descrierii nu s\u00eent simple, ci manieriste \u0219i \u00eenvechite\u2026 Provincialismele \u0219i cuvintele rare par greoaie \u00eentr-o povestire scurt\u0103\u201d. Unei anume Lidia Alekseevna, Cehov \u00eei scrie la 29 aprilie 1892: \u201eC\u00eend descrii oameni nenoroci\u021bi \u0219i am\u0103r\u00ee\u021bi \u0219i vrei s\u0103-\u021bi \u00eenduio\u0219ezi cititorul, \u00eencearc\u0103 s\u0103 fii c\u00eet mai rece \u2013 asta d\u0103 durerii altora un fel de fundal pe care durerea iese \u00een relief. Pentru c\u0103 la dumneata \u0219i personajele pl\u00eeng, \u0219i dumneata oftezi. Fii c\u00eet mai rece.\u201d Unei anume L.A. Avilova, scriitorul \u00eei scrie la 15 februarie 1895: \u201eAi talent, dar, ca s\u0103 m\u0103 exprim vulgar, ai devenit un scriitor greoi \u0219i muceg\u0103it \u0219i apar\u021bii deja scriitorilor gra\u0219i \u0219i mol\u00eei. Limba pe care o folose\u0219ti este una c\u0103utat\u0103.\u201d Altcuiva \u00eei recomand\u0103 ca dialogurile personajelor s\u0103 fie reproduse \u201ede la jum\u0103tate, ca s\u0103 cread\u0103 cititorul c\u0103 ei stau de vorb\u0103 de mai mult\u0103 vreme.\u201d Toate sfaturile lui Cehov s\u00eent valide \u0219i necesare \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

De altfel, Vladimir Nabokov, \u00een Cursurile de literatur\u0103<\/em>, reeditate anul trecut \u00eentr-o traducere nou\u0103, sintetizeaz\u0103 foarte bine tr\u0103s\u0103turile prozei lui Cehov, pornind de la povestirea \u201eDoamna cu c\u0103\u021belul\u201d (despre care spune c\u0103 de\u0219i nu are introducere, punct culminant sau concluzie, \u201eaceasta este una dintre cele mai mari nuvele scrise vreodat\u0103\u201d): naturale\u021be, caracterizare prin tr\u0103s\u0103turi m\u0103runte, aluzii la lucruri ne\u00eensemnate dar memorabile, contrastul dintre poezie \u0219i proz\u0103, lipsa sf\u00eer\u0219itului \u0219i a concluziilor morale.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 acest mic ocol f\u0103cut \u00een sprijinul ideii c\u0103 proza scurt\u0103 a lui Cehov ar avea nevoie de o traducere mai modern\u0103 (f\u0103r\u0103 cuvinte precum \u201eodaie\u201d, \u201ea \u0219edea\u201d, \u201e a se ciorov\u0103i\u201d \u201e\u0219\u0103galnic\u201d, \u201eocar\u0103\u201d, \u201em\u0103muc\u0103\u201d \u0219.cl., \u0219i f\u0103r\u0103 at\u00eeta perfect simplu, c\u00eend prezentul sau perfectul compus ar da un aer mai contemporan nara\u021biunii), s\u0103 spun \u0219i c\u00eeteva cuvinte despre cuprinsul acestei noi antologii tematice alc\u0103tuite \u00een jurul dragostei, cu o selec\u021bie apar\u021bin\u00eend, cel mai probabil, traduc\u0103toarei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen primul r\u00eend, iese \u00een eviden\u021b\u0103 faptul c\u0103 la Cehov nu exist\u0103 iubiri \u00eemplinite sau fericite. Totul e iluzie, plictiseal\u0103, dispre\u021b, respingere \u0219i destr\u0103mare. Iubirea \u00eencepe ca o inflamare, e plin\u0103 de speran\u021b\u0103, jur\u0103minte \u0219i promisiuni, de gesturi nebune\u0219ti, \u00ee\u0219i asum\u0103 riscuri \u0219i se expune ridicolului doar pentru a se pr\u0103bu\u0219i de c\u00eet mai de sus. Iubirea e ideal\u0103 doar \u00een trei momente\/contexte: c\u00eend e imposibil\u0103, \u00eenainte de \u00eemplinire \u0219i pu\u021bin timp dup\u0103. Nici un adulter nu sf\u00eer\u0219e\u0219te cu bine (cu o singur\u0103 notabil\u0103 excep\u021bie, dup\u0103 cum vom vedea mai \u00eencolo). Spre exemplu, \u00een \u201eZv\u0103p\u0103iata\u201d, so\u021bia unui b\u0103rbat banal vede \u00een pasiunea pe care i-o st\u00eerne\u0219te unui pictor faimos o cale de \u00eemplinire ca femeie, \u0219i \u00een planul dragostei, \u0219i \u00een cel social, \u0219i artistic, ca posibil muz\u0103; dar pictorul se satur\u0103 de ea, ea nu accept\u0103 c\u0103 s-a l\u0103sat p\u0103c\u0103lit\u0103, iar \u00een\u021belegerea so\u021bului ei fa\u021b\u0103 de propria r\u0103t\u0103cire \u00eei aduce un motiv \u00een plus de suferin\u021b\u0103: \u201eAcest om m\u0103 oprim\u0103 cu m\u0103rinimia lui\u201d. Nu e singura povestire \u00een care infidela se \u00eentoarce umilit\u0103 acas\u0103 din aventura pasiunii extra-conjugale.<\/p>\n\n\n\n

\u201eA aruncat o privire furi\u0219\u0103 spre Vera, care acum, dup\u0103 ce-i m\u0103rturisise c\u0103-l iube\u0219te, lipsit\u0103 de inaccesibilitatea ce \u00eenfrumuse\u021beaz\u0103 at\u00eet de mult o femeie, i s-a p\u0103rut mai scund\u0103, mai banal\u0103, mai tern\u0103\u201d, iat\u0103 o alt\u0103 situa\u021bie deseori prezent\u0103 \u00een povestiri: odat\u0103 m\u0103rturisit\u0103\/\u00eemplinit\u0103, dragostea p\u0103le\u0219te. Poten\u021bialitatea atrage, are farmec, impune \u0219i dispune. \u00cen fa\u021ba recunoa\u0219terii cu voce tare dragostea dispare precum t\u0103cerea.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceste pove\u0219ti de dragoste cehoviene doar ratarea se ridic\u0103 la nivelul patosului. Cum comenteaz\u0103 la un moment dat naratorul unei povestiri: \u201eDar ce p\u0103rtinitor \u0219i lipsit de juste\u021be e sentimentul dragostei!\u201d. Un alt aspect fiind ne\u0219tiin\u021ba \u0219i\/sau neputin\u021ba oamenilor de a iubi (\u201eo neputin\u021b\u0103 a sufletului\u201d), concurate deseori de nep\u0103sare \u0219i chiar cinism: \u201e\u00abV\u0103 iubesc!\u00bb gemu ea. \u0218i ochii plini de iubire, implorator, se oprir\u0103 pe fa\u021ba lui. Se uita ca o mic\u0103 jivin\u0103 \u00een care se tr\u0103sese. \u00abDar eu ce pot s\u0103 fac?\u00bb \u00eentreb\u0103 el, ne\u0219tiind ce s\u0103 fac\u0103.\u201d Un alt personaj m\u0103rturise\u0219te de-a dreptul: \u201eCare e motivul dragostei mele pentru Sa\u0219a \u2013 z\u0103u dac\u0103 \u0219tiu\u201d, iar un altul spune: \u201eAriadna nu m\u0103 iubea, dar voia s\u0103 iubeasc\u0103, se temea de singur\u0103tate.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u00cen \u201eMarf\u0103 vie\u201d, una dintre cele mai amuzante \u0219i totodat\u0103 dramatice proze ale volumului, amantul r\u0103scump\u0103r\u0103 la propriu nefericirea so\u021bului pentru a-i fi furat inima femeii \u0219i tot pl\u0103te\u0219te so\u021bului pentru a-\u0219i \u00eentre\u021bine rela\u021bia adulterin\u0103, pentru ca \u00een final s\u0103 ajung\u0103 amantul tolerat al so\u021biei infidele \u00eentoars\u0103 acas\u0103 la so\u021bul care continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 impasibil din ratele nefericitului amant.<\/p>\n\n\n\n

Un al v\u00eerf al volumului este nuvela \u201eO poveste plictisitoare\u201d, cea mai \u00eentins\u0103 din volum, \u00een care un eminent profesor \u00ee\u0219i refuz\u0103 \u0219i-\u0219i ascunde dragostea pentru fata c\u0103ruia \u00eei este tutore (care, probabil, ea \u00eens\u0103\u0219i \u00ee\u0219i refuz\u0103 \u0219i-\u0219i ascunde dragostea pentru el): ursuzenia \u0219i b\u0103tr\u00eene\u021bea b\u0103rbatului, precum \u0219i ratarea carierei de actri\u021b\u0103 a femeii fiind, de fapt, expresiile iubirii imposibile\/ne\u00eemplinite. Este o povestire profund\u0103 \u0219i subtil\u0103, dar o povestire de care Cehov nu era mul\u021bumit (sau doar se alinta, juc\u00eend cartea modestiei), c\u0103ci a\u0219a \u00eei scria editorului A.N. Ple\u0219cev, dup\u0103 cum apare \u00eentr-o scrisoare din 24 septembrie 1889, c\u0103 nuvela a reu\u0219it s\u0103-l plictiseasc\u0103 \u00een primul r\u00eend pe el, de unde \u0219i titlul. Ple\u0219cev \u00eens\u0103 i-a r\u0103spuns: \u201eP\u00een\u0103 \u00een prezent nu a\u021bi scris ceva at\u00eet de puternic \u0219i de profund ca bucata aceasta.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Dar exist\u0103 o povestire mai puternic\u0103 \u0219i mai profund\u0103, iar aceast\u0103 povestire \u2013 scris\u0103 \u00een acela\u0219i an 1899, cu cinci ani \u00eenaintea mor\u021bii scriitorului \u2013, este, fire\u0219te, \u201eDoamna cu c\u0103\u021belul\u201d, despre care, dac\u0103 vreau s-o pun cu adev\u0103rat \u00een eviden\u021b\u0103, redau un pasaj din splendidul comentariu al Tatianei Tolstaia din eseul \u201eIubirea \u0219i marea\u201d, ap\u0103rut \u00een volumul, comentat aici la vremea respectiv\u0103, Pere\u021bi albi<\/em> (traducere de Raluca Davicenco, Editura Curtea Veche, 2021):<\/p>\n\n\n\n

\u201eCehov niciodat\u0103 n-a scris o povestire pe tema \u00abs-au c\u0103s\u0103torit \u0219i au tr\u0103it ferici\u021bi\u00bb. \u00cei este imposibil. \u00cen centrul fericirii r\u0103sare triste\u021bea; \u00een cel mai r\u00eevnit sentiment al bucuriei se afl\u0103 moartea sentimentului; iar oric\u0103rui \u00eenceput \u00eei revine un sf\u00eer\u0219it\u2026 C\u00eend ne uit\u0103m la acest text, descoperim cu groaz\u0103 posibilitatea mor\u021bii, umbra ei, petele cadaverice ascunse cu grij\u0103; da, o g\u0103sim negre\u0219it aici. G\u00eendul e cu neputin\u021b\u0103 de acceptat; nu vrem ca dragostea dintre Gurov \u0219i Anna Sergheevna s\u0103 moar\u0103. Ne rug\u0103m la cineva s\u0103 nu moar\u0103. P\u00eena la urm\u0103, aceasta este singura povestire a lui Cehov \u00een care oamenii \u00een sf\u00eer\u0219it se \u00eendr\u0103gostesc profund. Dar Cehov o \u00eemparte \u00een dou\u0103 \u0219i eludeaz\u0103 r\u0103spunsul: moartea e posibil\u0103, dar nu e necesar\u0103, poate c\u0103 nu o s\u0103 se \u00eent\u00eemple nimic r\u0103u, poate c\u0103 cei doi se vor \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00eena \u0219i nu vor muri, poate numai ei s\u00eent nemuritori\u2026 \u00cen orice caz, mai e destul timp, \u0219i drumul lor e lung. \u00ab\u0218i li se p\u0103rea c\u0103 nu mai e mult p\u00een\u0103 vor g\u0103si o ie\u0219ire, \u0219i atunci vor \u00eencepe o via\u021b\u0103 nou\u0103, minunat\u0103. \u0218i am\u00eendoi \u00ee\u0219i d\u0103deau limpede seama c\u0103 se afl\u0103 abia la \u00eenceputul drumului, un drum at\u00eet de lung \u0219i de greu.\u00bb Povestirea se \u00eencheie cu aceast\u0103 \u021bes\u0103tur\u0103 de cuvinte, fiecare ambiguu, totodat\u0103 dezn\u0103d\u0103jduit \u0219i lini\u0219titor.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cea mai recent\u0103 edi\u021bie substan\u021bial\u0103 cu nuvelele \u0219i povestirile lui Cehov (1860-1904) a ap\u0103rut la Polirom, \u00een 2009, sub titlul Logodnica, \u00eentr-o edi\u021bie de aproape 800 de pagini, av\u00eend un colectiv de traduc\u0103tori, mai noi \u0219i mai vechi, edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 de Sorina B\u0103l\u0103nescu, admirabila noastr\u0103 specialist\u0103 \u00een Cehov. E un fel de miracol c\u0103 exist\u0103 acea edi\u021bie, de\u0219i ar fi timpul pentru o traducere nou\u0103, \u0219i realizat\u0103 de un singur om, a povestirilor p\u0103rintelui modern al genului. \u00cen lipsa ei, avem acelea\u0219i traduceri vechi de aproape un secol f\u0103cute de Otilia Cazimir \u0219i ceilal\u021bi, traduceri mereu reluate, uneori completate cu<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":10709,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[59,52],"tags":[88,87,2145],"coauthors":[1242],"class_list":["post-10708","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-flashbook","category-rubrici","tag-flashbook","tag-marius-chivu","tag-nr-2-3-2024"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/01.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10708","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/9"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10708"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10708\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10713,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10708\/revisions\/10713"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10709"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10708"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10708"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10708"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=10708"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}