{"id":10683,"date":"2024-06-07T21:32:14","date_gmt":"2024-06-07T18:32:14","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=10683"},"modified":"2024-06-07T21:32:22","modified_gmt":"2024-06-07T18:32:22","slug":"zadie-smith-despre-impostura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=10683","title":{"rendered":"Zadie Smith despre impostur\u0103"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"600\" height=\"927\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/34816229-1.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-10684\" style=\"width:500px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/34816229-1.jpg 600w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/34816229-1-194x300.jpg 194w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/34816229-1-480x742.jpg 480w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Zadie Smith, <em>Impostorul<\/em>, Litera, Bucure\u0219ti, 2023<br>Traducere de Adriana B\u0103descu<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Zadie Smith (n. 1975), aflat\u0103 \u00een topul celor mai citite \u0219i apreciate autoare britanice, inclus\u0103 \u00een 2003 de revista <em>Granta<\/em> pe lista celor mai buni 20 de tineri scriitori britanici, a fost revela\u021bia anilor 2000, c\u00e2nd, la numai 25 de ani, publica romanul <em>White Teeth<\/em> (<em>Din\u021bi albi<\/em>), bestseller \u0219i finalist la National Books Critics Cercle Award. 13 ani mai t\u00e2rziu, dup\u0103 \u00eenc\u0103 trei romane (<em>The Autograph Man<\/em>, <em>On Beauty<\/em>, <em>Nord-Vest<\/em>) \u0219i numeroase premii \u0219i nominaliz\u0103ri la premii prestigioase printre care \u0219i Man Booker, apare <em>The Fraud<\/em>, o fic\u021biune istoric\u0103 revizionist\u0103, tradus\u0103 \u00een 2023 de Adriana B\u0103descu \u0219i publicat\u0103, la Editura Litera, cu titlul <em>Impostorul<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>Impostorul<\/em> are toate calit\u0103\u021bile pe care un roman fundamental le impune: con\u021binut, context controversat, problematic\u0103, perspectiv\u0103, structur\u0103, stil, for\u021b\u0103, substan\u021b\u0103, relevan\u021b\u0103 social\u0103, politic\u0103, uman\u0103, etic\u0103. Demersul reconstruirii, cu aten\u021bie \u0219i rigurozitate \u0219tiin\u021bific\u0103, dar din alt unghi\/alt\u0103 perspectiv\u0103 dec\u00e2t cele practicate p\u00e2n\u0103 acum (respectiv refuzul relu\u0103rii valorilor \u0219i a reperelor cimentate \u00een timp, a locurilor comune), a unei perioade din istoria Angliei (1930-1977), deschide un c\u00e2mp de dezbatere care cuprinde probleme esen\u021biale (majoritatea cu prelungire p\u00e2n\u0103 \u00een prezent): colonialismul, aboli\u021bionismul, rasismul, feminismul, inegalitatea de clas\u0103. Un loc nu mai pu\u021bin important \u00eel ocup\u0103 scrisul \u0219i autenticitatea lui, esen\u021ba literaturii, specificitatea sa, condi\u021bia \u0219i responsabilit\u0103\u021bile scriitorului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Printre altele, romanul este o critic\u0103 social-feminist\u0103 mascat\u0103, de calitate, inteligent\u0103 \u0219i subtil\u0103. Personajul principal, Eliza Touchet, o onorabil\u0103 v\u0103duv\u0103, \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te via\u021ba al\u0103turi de scriitorul William Ainsworth (1805-1882), autor de romane istorice, v\u0103duv dup\u0103 prima so\u021bie \u0219i rec\u0103s\u0103torit la 63 de ani cu servitoarea sa de 26 de ani, Sarah, o fat\u0103 analfabet\u0103, sus\u021bin\u0103toare fervent\u0103 a falsului pretendent \u00een celebrul proces Tichborne, un m\u0103celar din Australia care a pretins c\u0103 este Sir Roger, mo\u0219tenitorul r\u0103t\u0103cit al domeniului Tichborne \u0219i al titlului nobiliar aferent (\u201eSus\u021bin\u0103torii lui n-o s\u0103-l lase de izbeli\u0219te. Umbl\u0103 \u0219i vorbe\u0219te \u00een toat\u0103 \u021bara, s\u0103 \u0219tii, \u0219i oriunde vorbe\u0219te el se adun\u0103 mul\u021bimi <em>uria\u0219e<\/em>, pline de cei <em>dispre\u021bui\u021bi<\/em> la fel ca el \u0219i <em>uita\u021bi<\/em> la fel ca el \u2013 \u0219i to\u021bi o s\u0103 pun\u0103 un penny sau c\u00e2t pot ei \u00een fondul Tichborne. Noi \u021binem la bietul Roger, \u0219i vi\u021b\u0103vercea [\u2026] Nu, nu, n-o s\u0103-l l\u0103s\u0103m pe unul de-ai no\u0219tri \u00een gura lupului\u201d, spune Sarah). &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Indirect, prin recursul la procesul din secolul 19, \u201eo tornad\u0103 moral\u0103\u201d (Arabella Kenealy), \u00een care Pretendentul a adunat un imens capital de imagine \u0219i nenum\u0103ra\u021bi sus\u021bin\u0103tori din diverse categorii socio-profesionale care credeau c\u0103 procesul este aranjat de elite, romanul este \u0219i o critic\u0103 a trumpismului, a populismului politic, dup\u0103 cum remarca \u0219i &nbsp;romancierul \u0219i criticul Karan Mahajan \u00een cronica sa din <em>The New York Times<\/em> (\u201eThe echoes of mindless Trumpism are clear, and it is evidently why Smith was drawn to this trial, which was a cause c\u00e9l\u00e8bre in England at the time and was a bottomless well of populist nuttiness (&#8230;). The Claimant was a \u00abman with no center\u00bb, who \u00abmoved as the wind moved\u00bb, \u00aba fun-loving, beer-swilling, aristocratic man of the people\u00bb\u201d). Acest proces, care a durat patru ani, a fost \u201eun uragan de absurditate\u201d, \u00een care \u201etrecutul ajungea s\u0103 fie modelat dup\u0103 prezent, iar prezentul, m\u0103sluit cu g\u00e2ndul la viitor\u2026 \u0219i la propriul interes\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Eliza \u00eel b\u0103nuie\u0219te pe Ainsworth de impostur\u0103 literar\u0103 \u0219i de ipocrizie, contest\u00e2nd autenticitatea romanelor lui odinioar\u0103 de succes, \u00eentr-o societate viciat\u0103 \u0219i ea de nenum\u0103rate <em>fake<\/em>-uri. Opera influentului romancier, v\u0103zut \u00een tinere\u021be drept un Victor Hugo al Angliei, este considerat\u0103 de criticul R.H. Horne \u201e\u00een general anost\u0103, cu excep\u021bia cazurilor \u00een care e dezgust\u0103toare\u201d (<em>A New Spirit of the Age<\/em>). \u201eRomanul jamaican\u201d, cel cu num\u0103rul 29, la care lucreaz\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u021be Ainsworth, este un text plin de cli\u0219ee, \u201e\u00een care persistau fanteziile anului 1820, ca ni\u0219te decoruri \u0219ubrede de teatru\u201d, roman \u021besut din \u201ep\u00e2nzeturi groase \u0219i adev\u0103ruri furate\u201d, f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 cu realitatea, roman \u00een care portretiz\u0103rile sunt \u201ede tip carte po\u0219tal\u0103\u201d, aristocra\u021bii apar cople\u0219i\u021bi de laude, iar vale\u021bii \u0219i cameristele sunt vag contura\u021bi drept \u201efiin\u021be cu minte \u0219i inim\u0103\u201d. \u00cen realitate, \u00een ciuda abolirii sclaviei \u0219i a eforturilor depuse timp de trei decenii, \u00een insula Jamaica lucrurile nu arat\u0103 ca \u00een idilicele imagini de pe c\u0103r\u021bile po\u0219tale: \u201eTulbur\u0103ri civile, o revolt\u0103 s\u00e2ngeroas\u0103, stare de urgen\u021b\u0103 \u0219i guvernatorul Eyre c\u0103zut \u00een dizgra\u021bie, fiind acuzat de brutalit\u0103\u021bi \u00een mas\u0103 \u0219i de execu\u021bii sumare. Dar nimic din toate acestea nu ap\u0103rea \u00een romanul lui William.\u201d Astfel, scrisul lui Ainsworth oglinde\u0219te de fapt <em>impostura<\/em>, adic\u0103 lipsa oric\u0103rui interes real \u0219i uman pentru soarta celor despre care scrie, a categoriilor sociale vizate, romancierul prefer\u00e2nd s\u0103-\u0219i extrag\u0103 din dic\u021bionare termenii de argou pentru a oferi \u201eautenticitate\u201d mediilor sociale zugr\u0103vite, la o distan\u021b\u0103 confortabil\u0103 de acestea, \u0219i s\u0103 se inspire din ceea ce \u00eei este la \u00eendem\u00e2n\u0103\/familiar, f\u0103r\u0103 a face un efort, f\u0103r\u0103 a risca nimic. Publicul este cumva la fel, lipsit de discern\u0103m\u00e2nt \u0219i de sim\u021b civic, a\u0219a \u00eenc\u00e2t poate consuma aproape orice. Zadie Smith pare a le ierta multe scriitorilor, dar nu \u0219i comoditatea \u0219i autosuficien\u021ba, nu \u0219i cl\u0103direa unei cariere \u0219i a unui renume pe spatele dramelor colective reale, despre care ei au neru\u0219inarea s\u0103 scrie f\u0103r\u0103 a se interesa m\u0103car de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu adev\u0103rat cu acei oameni.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Creator al personajului Jack Sheppard, care devine o legend\u0103, c\u0103ci are la baz\u0103 o legend\u0103, Ainsworth ajunge s\u0103-l concureze pe Dickens, pe care-l \u00eentrece la v\u00e2nz\u0103ri. \u00cen mintea oamenilor, realitatea \u0219i fic\u021biunea se amestec\u0103 incontrolabil, \u201ec\u00e2ntece pe care William le scrisese cu ani \u00een urm\u0103 erau readuse pe scen\u0103 \u0219i confundate cu istoria adev\u0103rat\u0103. [\u2026] Fura\u021bi mai departe, prieteni! Din via\u021b\u0103 pentru fic\u021biune \u0219i din fic\u021biune pentru via\u021b\u0103\u201d. Maestru \u00eens\u0103 \u00een acest domeniu este Dickens, v\u0103zut de doamna Touchet drept un oportunist care a jucat mereu un rol, care \u0219i-a sporit averea mim\u00e2nd ata\u0219amentul pentru cei slabi \u0219i s\u0103raci, un romancier preocupat de fapt \u201ede soarta oamenilor fictivi\u201d pe care putea s\u0103-i controleze.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">A\u0219adar, critica este f\u0103cut\u0103 din perspectiva unei femei al c\u0103rei acces la lumea literar\u0103, la via\u021ba social\u0103 \u0219i cultural\u0103 \u0219i la multe alte dimensiuni ale existen\u021bei este puternic limitat de statutul de femeie \u0219i de alte condi\u021bion\u0103ri precum resursele financiare \u0219i mentalitatea epocii. Eliza Touchet tr\u0103ie\u0219te (a\u0219a cum de fapt au f\u0103cut-o multe genera\u021bii care au crezut \u00een valoarea documentar\u0103 a marilor scrieri literare cu caracter istoric) prin \u201epove\u0219tile\u201d scriitorului William, c\u0103ruia \u00eei este veri\u0219oar\u0103 prin alian\u021b\u0103, amant\u0103, prieten\u0103, menajer\u0103 \u0219i c\u0103reia romancierul \u00eei d\u0103 s\u0103 citeasc\u0103 ceea ce scrie. Ea nu are libertate de mi\u0219care, nu poate c\u0103l\u0103tori, nu poate vedea <em>cu ochii ei<\/em> ce este pe continent, ci doar prin medieri literare \u0219i relat\u0103ri ale b\u0103rba\u021bilor din preajma sa. Doamna Touchet nu este liber\u0103, este prins\u0103 \u00eentr-o via\u021b\u0103\/epoc\u0103 plictisitoare \u0219i singura ei \u201e\u0219ans\u0103\u201d este s\u0103 stea pe l\u00e2ng\u0103 William, s\u0103-l asculte peror\u00e2nd, s\u0103-i protejeze, la b\u0103tr\u00e2ne\u021be, egoul (supradimensionat) de suferin\u021bele declinului \u00een carier\u0103, s\u0103-i suporte toanele \u0219i sl\u0103biciunile, ca s\u0103 poat\u0103 avea acces la biblioteca lui, la cercul lui de prieteni (printre care se afl\u0103 \u0219i marii scriitori Dickens \u0219i Thackeray, sau al\u021bi arti\u0219ti ilustratori). Practic, cum s-ar zice, o via\u021b\u0103 de m\u00e2na a doua. Ea, de\u0219i \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 scrie \u0219i chiar \u00eencepe s-o fac\u0103 \u00een timpul \u00een care asist\u0103 la procesul Tichborne \u0219i are acces direct la m\u0103rturia-confesiune a lui Andrew Bogle, nu are unde \u0219i cum s\u0103-\u0219i spun\u0103 opiniile public, nu are ramp\u0103, nu are voce, nu poate contesta. Eliza trece, de-a lungul etapelor vie\u021bii \u00een care l-a \u00eenso\u021bit pe William, prin toate fazele posibile prin care trece o femeie (\u00een contextul istoric dat) \u00een raport cu un b\u0103rbat alb, educat, relativ bogat, privilegiat, dar superficial, narcisist \u0219i unidirec\u021bionat: fascina\u021bie, flaterie, vulnerabilizare, acceptare, supunere, plictiseal\u0103, dezam\u0103gire, critic\u0103. Preocup\u0103rile ei sunt deseori ironizate de William: \u201eDraga noastr\u0103 doamn\u0103 Touchet a trecut de la aboli\u021bionism la critic\u0103 literar\u0103.\u201d Alteori, \u00eenconjurat\u0103 de b\u0103rba\u021bi \u0219i nu prea \u00eendr\u0103git\u0103 de femei, Eliza se simte ca un c\u00e2ine ridicat pe labele din spate (aluzie la presupusa afirma\u021bie a scriitorului \u0219i criticului literar Samuel Johnson: \u201eO femeie care predic\u0103 e aidoma unui c\u00e2ine care merge pe labele din spate. Nu-i reu\u0219e\u0219te bine, totu\u0219i consta\u021bi cu surprindere c\u0103 se poate.\u201d)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen romanul lui Zadie Smith, Eliza Touchet cap\u0103t\u0103 o voce credibil\u0103, iar dup\u0103 o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103, la 70 \u0219i ceva de ani, Eliza face \u00een sf\u00e2r\u0219it critic\u0103 literar\u0103 sociologizant\u0103 (aproape f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama) \u0219i critica ei e de calitate, intuitiv\u0103, de bun-sim\u021b, acid\u0103. Dup\u0103 p\u0103rerea ei, un romancier e prin natura sa un impostor, mai ales dac\u0103 face roman social sau istoric f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 habar de realit\u0103\u021bile pe care le expune \u0219i din care, chipurile, se inspir\u0103, falsific\u00e2nd astfel contexte, paradigme, criterii de valorizare, mim\u00e2nd autenticitatea \u0219i construind personaje de carton, populare, dar imoral de false. Constat\u0103rile \u0219i chestion\u0103rile ei, dar \u0219i interesul direct pentru Andrew Bogle, martorul jamaican cu trecut de sclav pe planta\u021bia Hope, a c\u0103rui figur\u0103 \u0219i confesiune ocup\u0103 o parte important\u0103 din roman, func\u021bioneaz\u0103 ca o demascare continu\u0103 a unor falsuri ridicate la rangul de adev\u0103ruri istorice (din sfera cunoa\u0219terii academice, dar sus\u021binute de fic\u021biunea cu caracter istoric) de c\u0103tre colonizatori, de c\u0103tre privilegia\u021bi, de c\u0103tre b\u0103rba\u021bii c\u0103rora \u201eli se cuvin \u00een mod firesc\u201d recunoa\u0219terea, respectul, aten\u021bia. Punerea la \u00eendoial\u0103 a acestor a\u0219a-zise adev\u0103ruri este misiunea Elizei, misiune pe care o prime\u0219te de la autoarea Zadie Smith, care provine dintr-o familie mixt\u0103 (o mam\u0103 jamaican\u0103 \u0219i un tat\u0103 englez). C\u00e2t din ceea ce am \u00eenv\u0103\u021bat\/citim \u0219i credem c\u0103 \u0219tim este direct de la surs\u0103, nemediat, autentic? Din perspectiva cui ar trebui \u201epovestit\u0103\u201d istoria? (Mai) este posibil ca vreodat\u0103 s\u0103 se afle adev\u0103rul sau prezentul \u0219i viitorul vor fi mereu parazitate de trunchieri, de medieri, de impostur\u0103, care vin drept consecin\u021be logice ale mistific\u0103rilor cu iz politic din trecut? A\u0219adar, Zadie Smith aduce \u00een fa\u021ba cititorilor o Anglie a secolului 19, aflat\u0103 \u00eentre evenimente reale \u0219i fic\u021biune, a\u0219a cum de fapt este \u00eentreaga istorie. Acest amalgam las\u0103 loc imposturii, nedrept\u0103\u021birii celor s\u0103raci sau lipsi\u021bi de putere, transforma\u021bi mereu \u00een victime.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cronica traducerilor de Oana Paler<\/p>\n","protected":false},"author":239,"featured_media":10684,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[2153,52],"tags":[1796,2145,1575],"coauthors":[1577],"class_list":["post-10683","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cronica-traducerilor","category-rubrici","tag-cronica-traducerilor","tag-nr-2-3-2024","tag-oana-paler"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/34816229-1.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10683","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/239"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10683"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10683\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10686,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10683\/revisions\/10686"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10684"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10683"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10683"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10683"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=10683"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}