{"id":10312,"date":"2024-04-27T14:01:51","date_gmt":"2024-04-27T11:01:51","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=10312"},"modified":"2024-04-30T10:47:43","modified_gmt":"2024-04-30T07:47:43","slug":"ceea-ce-a-ramas-cu-noi-de-la-primul-album-incoace-este-lipsa-de-respect-pentru-specificitatea-genului-muzical","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=10312","title":{"rendered":"\u201eCeea ce a r\u0103mas cu noi de la primul album \u00eencoace este lipsa de respect pentru specificitatea genului muzical\u201d"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Acesta e interviul pe care l-am l\u0103sat cel mai mult la dospit din tot ce am realizat \u00een materie de rock progresiv \u0219i alte genuri \u0219i subgenuri \u00eenrudite. Daniel Gildenl\u00f6w, liderul \u0219i fondatorul Pain of Salvation, a fost extrem de deschis \u00een a ataca orice problem\u0103, indiferent de sensibilitatea subiectului. Am vorbit despre normalitate \u0219i Normalitate, despre temele recurente din muzica PoS, despre cli\u0219eele care str\u0103bat metalul progresiv de mai bine de 25 de ani, despre marginalii societ\u0103\u021bii (Suedia \u0219i Rom\u00e2nia se \u00eencadreaz\u0103 deopotriv\u0103 \u00een discu\u021bie), dar \u0219i despre diferen\u021bele de clas\u0103 ce pornesc de la costurile educa\u021biei. Aceasta este prima parte a dialogului, care s-a \u00eentins pe durata a 55 de minute. Interviul a fost realizat vineri, 28 iulie, \u00een Pia\u021ba Mic\u0103 din Sibiu, cu c\u00e2teva ore \u00eenainte de spectacolul suedezilor din cadrul ARTmania 2023.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Andrei Zb\u00eernea: <\/strong>Una dintre temele predilecte ale muzicii voastre este conceptul de normalitate. Am observat c\u0103 evita\u021bi constant s\u0103 defini\u021bi normalitatea \u00eentr-un mod prea direct sau nepoliticos. Nu putem evita polarizarea generat\u0103 de pandemia de coronavirus. E deja o constant\u0103 a ultimilor ani. De aceea, v\u0103 \u00eentreb c\u00e2t de dificil este s\u0103 fii diferit \u00eentr-o societate extrem de ostil\u0103?<\/p>\n\n\n\n

Daniel Gildenl\u00f6w (voce \u0219i chitar\u0103): <\/strong>Tr\u0103im ni\u0219te vremuri ciudate. Cred c\u0103 lupta pe care o duce fiecare pentru a ar\u0103ta cine este cu adev\u0103rat a devenit stranie. Chiar dac\u0103 sus\u021bin necondi\u021bionat acest demers, nu pot s\u0103 nu observ procesul. Sunt profesor de muzic\u0103 \u0219i de chitar\u0103 de foarte mult timp \u0219i e din ce \u00een ce mai clar c\u0103 suntem mult mai critici atunci c\u00e2nd ap\u0103s\u0103m pe pedala c\u0103 nu \u00eel judec\u0103m pe cel de l\u00e2ng\u0103 noi. S-au pus foarte multe diagnostice de ADHD[1]<\/a> \u00een \u0219coli zilele acestea. \u0218i chiar dac\u0103 sunt con\u0219tient de inten\u021biile pozitive, apare \u0219i acea izolare a indivizilor de foarte timpuriu, \u00eentr-un mod foarte diferit de ceea ce am experimentat eu \u0219i cei din genera\u021bia mea. Cu siguran\u021b\u0103 aveam \u0219i eu ADHD, nu am fost niciodat\u0103 diagnosticat \u0219i nu a fost nevoie s\u0103 m\u0103 uit la mine altfel sau \u00een afara normalului. \u00centr-un fel, toata lumea era diferit\u0103, fiecare cu o altfel de personalitate.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAm crescut \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care \u00eencercam s\u0103 d\u0103r\u00e2m\u0103m rolurile de gen.\u201d<\/h4>\n\n\n\n

DG<\/strong>:<\/strong> Acum, din postura de profesor, am elevi \u00een clasa a doua care nici m\u0103car nu \u00eencearc\u0103, pentru c\u0103 li s-a spus sau au fost diagnostica\u021bi. \u00cen consecin\u021b\u0103, nu pot face x sau y. C\u0103 e peste puterile lor. Ceea ce \u00een sine este trist \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, mai ales c\u0103 li s-a pus aceast\u0103 etichet\u0103 extrem de devreme. \u0218i e ca \u0219i cum am spune c\u0103 \u00eei iubim pe to\u021bi, inclusiv pe tine, chiar dac\u0103 nu e\u0219ti normal. Iar ultima parte a propozi\u021biei este o form\u0103 de prejudecat\u0103. Asta simt. Apreciez sentimentul \u0219i inten\u021bia respectiv\u0103, dar e similar\u0103 cu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul discrimin\u0103rii de gen. Consider c\u0103 am crescut \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care \u00eencercam s\u0103 d\u0103r\u00e2m\u0103m rolurile de gen. Dac\u0103 erai b\u0103rbat \u0219i te n\u0103\u0219teai cu penis, puteai s\u0103 devii orice \u00ee\u021bi doreai. Nu era nevoie s\u0103 te compor\u021bi b\u0103rb\u0103te\u0219te \u00een sens tradi\u021bional dac\u0103 nu voiai. Dac\u0103 voiai s\u0103 ai s\u00e2ni, se putea \u0219i asta.<\/p>\n\n\n\n

Iar acum trendul a luat-o exact \u00een direc\u021bia opus\u0103. \u0218i, repet, apreciez lupta. E absolut necesar\u0103 \u00eentr-o societate \u00een care prejudecata era pe primul plan \u00een momentul \u00een care trebuia s\u0103 bifezi punctele din grila de b\u0103rbat, atunci c\u00e2nd te n\u0103\u0219teai b\u0103rbat. \u00cens\u0103 mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 v\u0103d lucrurile invers. Ca \u0219i cum nu ar conta. La modul, tu e\u0219ti tu, \u0219i, dac\u0103 ai un penis sau nu, e irelevant. E doar un mod de a descrie dac\u0103 ai sau nu un penis. Nimic altceva.<\/p>\n\n\n\n

Defini\u021bia clasic\u0103 a b\u0103rbatului a ajuns s\u0103 fie \u0219i mai \u00eengust\u0103, iar socialul joac\u0103 un rol important \u00een asta. \u00cen sensul \u00een care nu simt s\u0103 etichetez ceea ce ar trebui s\u0103 reprezinte un b\u0103rbat. Prin urmare, nu mai sunt b\u0103rbat \u0219i e nevoie s\u0103-mi g\u0103sesc propria defini\u021bie. \u0218i e mult mai greu, deoarece la final nimeni nu se simte exact la fel ca al\u021bii. Fiecare dintre noi cre\u0219te sim\u021bindu-se u\u0219or diferit \u0219i e nevoie de foarte multe defini\u021bii. \u00cen loc s\u0103 renun\u021b\u0103m la aceste defini\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

AZ: <\/strong>\u00cen loc s\u0103 ne tr\u0103im via\u021ba pur \u0219i simplu.<\/p>\n\n\n\n

DG<\/strong>:<\/strong> Exact. Simt c\u0103 am venit dintr-o lume \u00een care defini\u021biile de gen erau foarte specifice \u0219i distructive. Femeia era femeie, iar b\u0103rbatul \u2013 b\u0103rbat. Asta era tot, \u00eengrozitor! Apoi au venit anii \u201960 \u0219i \u201970 \u0219i timpurile s-au mai lini\u0219tit un pic. Vedeam c\u0103 ne \u00eendrept\u0103m spre o lume \u00een care genul nu mai era la fel de important. \u00cen zilele noastre a redevenit super-important, iar eu \u00eemi doresc un focus mult mai sc\u0103zut pe aceast\u0103 chestiune.<\/p>\n\n\n\n

AZ: <\/strong>Scuza celor din anii \u201950 era c\u0103 ei tocmai trecuser\u0103 printr-un r\u0103zboi \u0219i, deci, \u00eencercau s\u0103 se redescopere. Care sunt scuzele noastre \u00een 2023?<\/p>\n\n\n\n

DG: <\/strong>Bunele inten\u021bii sunt scuzele noastre. Majoritatea chestiilor nasoale se petrec datorit\u0103 bunelor inten\u021bii. \u00cen esen\u021b\u0103 nu e nimic r\u0103u \u00een asta. Avem bune inten\u021bii, dar c\u00e2nd direc\u021bia e gre\u0219it\u0103, poate c\u0103 ar trebui s\u0103 ne oprim. \u0218i exist\u0103 un risc la un moment dat. Pendulul va riposta \u0219i o va face \u00eentr-un mod extrem de distructiv. \u0218i cine va avea de c\u00e2\u0219tigat? Exact acei oameni care spun c\u0103 b\u0103rbatul trebuie s\u0103 fie b\u0103rbat \u0219i femeia, femeie. Ei vor beneficia de pe urma contextului creat \u0219i vor \u00eempinge pendulul \u00eenapoi \u00een epicentrul prostiei. \u0218i, uite a\u0219a, ne \u00eentoarcem \u00een anii \u201940-\u201950. \u0218i nu-mi doresc deloc s\u0103 trecem prin asta. Vreau ca genul \u0219i normalitatea s\u0103 fie din nou neimportante.<\/p>\n\n\n\n

Johan Hallgren (chitar\u0103): <\/strong>Eu unul cred c\u0103 genul nu e o persoan\u0103. Dac\u0103 cineva scrie un text \u0219i tu nu cuno\u0219ti autorul, poate fi produs de o persoan\u0103 av\u00e2nd orice gen. B\u0103rbat, femeie sau ceva \u00eentre cele dou\u0103.<\/p>\n\n\n\n

AZ<\/strong>:<\/strong> S\u0103 trecem acum la muzica Pain of Salvation (PoS): a\u0219 vrea s\u0103 \u0219tiu care sunt elementele cheie pe care le-a\u021bi p\u0103strat de la primul disc, Entropia (1997) \u0219i p\u00e2n\u0103 la Panther (2020). Cum a evoluat lumea muzicii progresive \u00een aproape 25 de ani? \u0218i c\u00e2t de greu este s\u0103 introduci ast\u0103zi \u00een acest univers muzical un adolescent (b\u0103iat, fat\u0103 sau un individ cu gen fluid)? \u021ainem cont de faptul c\u0103 progul e mult mai dificil de digerat dec\u00e2t baladele rock din anii de glorie ai heavy-metalului \u0219i glam-metalului?<\/p>\n\n\n\n

\u201eNu m-am sim\u021bit niciodat\u0103 confortabil s\u0103 m\u0103 pliez pe un anumit stil musical.\u201d<\/h4>\n\n\n\n

DG: <\/strong>E o \u00eentrebare dificil\u0103, dar s\u0103 ne concentr\u0103m pu\u021bin. Ceea ce a r\u0103mas cu noi de la primul album \u00eencoace este lipsa de respect pentru specificitatea genului muzical. Nu m-am sim\u021bit niciodat\u0103 confortabil s\u0103 m\u0103 pliez pe un anumit stil. \u0102sta e \u0219i motivul pentru care am fost atras de metalul progresiv. Era un anumit tip de rock metalic, aflat \u00een c\u0103utarea unor noi c\u0103i de comunicare \u0219i descoperire. Totu\u0219i, dup\u0103 doi-trei ani de la momentul \u00een care ne-am apucat serios de treab\u0103, au ap\u0103rut re\u021bete specifice \u0219i \u00een metalul progresiv.<\/p>\n\n\n\n

Lucrurile au \u00eenceput s\u0103 se coaguleze la finalul anilor \u201990, c\u00e2nd au explodat solourile de chitar\u0103 \u0219i clap\u0103 la unison \u0219i piesele de 20 de minute, m\u0103car una pentru fiecare album \u00een parte. Nu voi spune c\u0103 genul prog a murit pentru mine, dar interesul vizavi de el a \u00eenceput s\u0103 scad\u0103. La fel p\u0103\u021bisem \u0219i cu metalul clasic la un moment dat. Eu am crescut cu Beatles, cu piesele mai ciud\u0103\u021bele de la ABBA, pe care \u00eenc\u0103 le consider foarte bune \u0219i cu ceva punk suedez. Pentru c\u0103 ajungi la o v\u00e2rst\u0103 la care consideri atractiv\u0103 orice pies\u0103 care-\u021bi transmite s\u0103 nu crezi \u00een sistem, \u00eentr-un deziderat sau \u00een altul, \u0219i s\u0103 mergi \u00een direc\u021bia ta, oricare ar fi ea.<\/p>\n\n\n\n

AZ: <\/strong>O muzic\u0103 anti-sistem.<\/p>\n\n\n\n

DG<\/strong>:<\/strong> Exact! E o form\u0103 de rebeliune grijulie fa\u021b\u0103 de lumea din care \u00eenc\u0103 vrei s\u0103 faci parte. \u00cens\u0103 ai vrea s\u0103 spui \u0219i acel cuv\u00e2nt. E frumos, DAR\u2026 Iar mi\u0219carea organic\u0103, fireasc\u0103 va fi tranzi\u021bia spre hard-rock \u0219i metal. Cel pu\u021bin \u00een anii aceia. Cu Judas Priest, KISS, Iron Maiden, iar mai t\u00e2rziu cu W.A.S.P. Dar vei spune c\u0103 apreciezi muzica, nu \u0219i imaginea asociat\u0103 cu aceste forma\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Nu am reu\u0219it s\u0103 m\u0103 imersez deloc \u00een discurile Guns N\u2019 Roses. Dar cu c\u00e2t \u00ee\u021bi permi\u021bi mai mult s\u0103 descoperi un anumit tip de muzic\u0103, cu at\u00e2t mai mult se schimb\u0103 tabloul, c\u0103p\u0103t\u00e2nd amplitudine. De la un punct \u00eencolo, c\u00e2nd gusturile se rafineaz\u0103, toat\u0103 muzica pare c\u0103 se repet\u0103. Acorduri similare, acelea\u0219i voci \u00eenalte de heavy-metal. \u0218i mi-a sunat mult mai fals toat\u0103 aceast\u0103 ni\u0219\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Apoi mergi pe ramificare \u0219i adaugi trupe \u0219i albume noi. Descoperi Faith No More \u0219i \u021bi se pare foarte proasp\u0103t\u0103 \u00een compara\u021bie cu Iron Maiden. Mai ales c\u0103 atac\u0103 mult mai frontal emo\u021biile, ceea ce mi-a pl\u0103cut \u00eentotdeauna. \u00cemi amintesc momentul \u00een care am dat peste Simon & Garfunkel, cum m-au dat peste cap cu versurile lor \u0219i cu modul de raportare la via\u021b\u0103, \u00een general. Mundan, dar \u00een acela\u0219i timp \u00ee\u021bi rupea inima prin raportarea la microuniversuri. Asta am \u00eencercat s\u0103 produc \u0219i eu \u00eenc\u0103 de la primul disc Pain of Salvation. S\u0103 m\u0103 uit la subiecte majore prin scenarii foarte mici sau s\u0103 m\u0103 uit la subiecte foarte mici prin scenarii foarte largi.<\/p>\n\n\n\n

De la un punct \u00eencolo am sim\u021bit c\u0103 scena metal devine o mare pasti\u0219\u0103, baz\u00e2ndu-se prea mult pe re\u021bete. Iar metalul progresiv se sim\u021bea ca o modalitate de evadare din spa\u021biul acela. Era o nou\u0103 modalitate de a ne uita la lucruri \u0219i de a amesteca orice ne trecea prin minte. Funk, rap, la mijlocul anilor \u201990. Cu toate astea, nu \u0219tiu nicio trupa care s\u0103 fi \u00eencorporat sonorit\u0103\u021bi country \u00een metalul progresiv. Plaja r\u0103m\u00e2ne suficient de \u00eengust\u0103 chiar \u0219i cu aceast\u0103 mega-deschidere.<\/p>\n\n\n\n

Zona de evadare pentru prog nu a durat at\u00e2t de mult, m-a cam dezam\u0103git \u0219i \u00eenc\u0103 o mai face. Mi-a\u0219 fi dorit ca scena de metal progresiv s\u0103 fie mai mult dec\u00e2t ceea ce-a ajuns. Exist\u0103 \u00eens\u0103 speran\u021ba c\u0103 unele trupe din noul val \u00eencearc\u0103 s\u0103 priveasc\u0103 \u0219i \u201edin afara cutiei\u201d. Nu voi da nume de forma\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u201eMereu mi-am dorit ca Pain of Salvation s\u0103 fie un vagon de dormit.\u201d<\/h4>\n\n\n\n

DG<\/strong>:<\/strong> Revenind la \u00eentrebarea despre tineri, pot spune c\u0103 m\u0103 uit la genera\u021bia ce vine din urm\u0103 \u0219i ca profesor de chitar\u0103. Am observat multe lucruri. C\u00e2nd eram adolescent, aveam MTV, trupe \u0219i informa\u021bia mergea din gur\u0103 \u00een gur\u0103. Dac\u0103 cineva auzea despre un album, se vorbea mult despre el \u00een cadrul grupului. \u0218i apoi st\u0103teai \u0219i ascultai o caset\u0103 la oricine de\u021binea un casetofon. Se f\u0103ceau copii la albumele respective \u0219i astfel circula informa\u021bia. Era o parte important\u0103 a culturii contemporane. Pun\u00e2nd \u00een oglind\u0103 cu prezentul, am observat c\u0103 orice lucru la care vei fi expus te va interesa la un moment dat. Sau, oricum, are capacitatea s\u0103-\u021bi st\u00e2rneasc\u0103 interesul. Cele mai mari influen\u021be \u00een prezent sunt Youtube \u0219i TikTok. Cel pu\u021bin asta cred. Orice se afl\u0103 pe aceste platforme are puterea de a influen\u021ba genera\u021bia nou\u0103 \u0219i de a deveni viral.<\/p>\n\n\n\n

Copiii mei \u0219i elevii pe care \u00eei preg\u0103tesc vin la mine spun\u00e2ndu-mi c\u0103 au descoperit o melodie nou\u0103 pe TikTok \u0219i c\u0103 vor s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 o c\u00e2nte. \u0218i eu m\u0103 mir de descoperirea lor, mai ales c\u0103 sunt piese pe care le \u0219tiau oameni cu trei ani mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t mine.[2]<\/a> (R\u00e2de<\/em>, n.r.) Chiar \u0219i eu sunt prea t\u00e2n\u0103r pentru ele. \u0218i buc\u0103\u021bi din piesa respectiv\u0103 circul\u0103 pe TikTok sub forma unui trend sau ceva de felul acesta.<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 posibilitate este lansarea filmelor cu tematic\u0103 muzical\u0103. Cum a fost cazul celui despre Elton John[3]<\/a> sau al celui despre trupa Queen. \u00cen momentele respective, interesul pentru piesele arti\u0219tilor cre\u0219te exponen\u021bial. \u0218i mai e un aspect. Exist\u0103 melodii pop din trei acorduri care \u00eenc\u0103 m\u0103 fascineaz\u0103 \u0219i exist\u0103 foarte multe melodii complicate care pur \u0219i simplu sunt de rahat. Complexitatea per se<\/em> nu este un aspect pozitiv al muzicii. Ea trebuie conectat\u0103 la un fel de calitate emo\u021bional\u0103, scop ori direc\u021bie. Complexitatea este doar o unealt\u0103 \u0219i nu un scop \u00een sine.<\/p>\n\n\n\n

\u00centotdeauna mi-am dorit ca Pain of Salvation s\u0103 fie un vagon de dormit. At\u00e2t de multe lucruri se \u00eent\u00e2mpl\u0103 sub capot\u0103, dar ar trebui s\u0103 func\u021bioneze destul de normal la culoarea ro\u0219ie a semaforului. Am e\u0219uat lamentabil. Album dup\u0103 album. (R\u00e2de<\/em>, n.r.) Dar asta e inten\u021bia mea, de a produce un construct complicat, care nu este inaccesibil cuiva care nu prinde complexitatea. Sper ca ascult\u0103torul s\u0103 g\u0103seasc\u0103 ad\u00e2ncimea emo\u021bional\u0103 \u0219i\u2026 \u00eenc\u0103 ceva. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la fel \u0219i cu filmele. The Big Lebowski devine din ce \u00een ce mai bun cu fiecare nou\u0103 vizionare. A\u0219a \u0219i muzica noastr\u0103 scoate la iveal\u0103, cu fiecare audi\u021bie, \u00eenveli\u0219uri pe care nu le \u0219tiai.<\/p>\n\n\n\n

AZ: <\/strong>Proscri\u0219ii \u0219i persoanele marginalizate de societate. Sunt teme \u0219i personaje esen\u021biale \u0219i recurente pentru Pain of Salvation de-a lungul anilor. Se poate observa asta \u0219i pe albumul The Perfect Element, Part I, din 2000. Cum putem r\u0103m\u00e2ne pe linia sub\u021bire de demarca\u021bie dintre vocile minorit\u0103\u021bilor \u0219i toleran\u021ba pe care o ar\u0103t\u0103m ca omenire \u00een ansamblul ei?<\/p>\n\n\n\n

DG: <\/strong>Cred c\u0103 atunci c\u00e2nd suntem r\u0103ni\u021bi, avem tendin\u021ba s\u0103 r\u0103nim \u0219i noi la r\u00e2ndul nostru. Asta cred c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat pe parcursul istoriei omenirii \u0219i nu v\u0103d semne c\u0103 s-ar modifica paradigma. Niciun om fericit nu merge s\u0103 m\u0103cel\u0103reasc\u0103 al\u021bi semeni sau s\u0103 propage ur\u0103 pe internet. Trebuie s\u0103 fii nefericit ca s\u0103 ac\u021bionezi \u00een felul \u0103sta, s\u0103 existe dezechilibre \u00een fiin\u021ba ta profund\u0103. Dar \u00eentrebarea ta se refer\u0103 la cum putem parcurge acea linie fin\u0103 de demarca\u021bie. Nu cred c\u0103 putem \u0219i nu cred c\u0103 am fost vreodat\u0103 capabili s\u0103 facem asta. Dac\u0103 vom tr\u0103i suficient de mult, am putea, \u00eens\u0103 nu o vom face.<\/p>\n\n\n\n

AZ: <\/strong>Scandinavia a dat multe trupe extraordinare de metal progresiv \u00een ultimii 30 de ani. Nu are sens s\u0103 le enum\u0103r, le \u0219ti\u021bi voi mai bine. Totu\u0219i, care e re\u021beta? Pute\u021bi da vina pe aer sau pe mun\u021bi? Cum de se nasc at\u00e2t de multe capodopere ale genului \u00een Norvegia, Suedia sau Finlanda?<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen Suedia, p\u00e2n\u0103 la un punct, s\u0103 \u00eenve\u021bi muzic\u0103 era o form\u0103 de educa\u021bie 100% gratuit\u0103.\u201d<\/h4>\n\n\n\n

DG: <\/strong>E \u00eentuneric jum\u0103tate de an, iar noi, scandinavii, avem tot felul de probleme. Din punct de vedere istoric, nu am fost noi cei care s\u0103 vorbim despre sentimentele noastre \u0219i despre alte lucruri sensibile. Aveam nevoie s\u0103 investim aceste aspecte \u00een ceva. A\u0219a ar putea s\u0103 arate un posibil r\u0103spuns la \u00eentrebarea ta.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Suedia, p\u00e2n\u0103 la un punct, s\u0103 \u00eenve\u021bi muzic\u0103 era o form\u0103 de educa\u021bie 100% gratuit\u0103. Dac\u0103 voiam s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b chitara, o puteam face f\u0103r\u0103 niciun cost. \u0218i cred c\u0103 pentru genera\u021bia noastr\u0103 de muzicieni asta a \u00eensemnat foarte mult. S\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u00eentr-o societate \u00een care statul sprijin\u0103 100% educa\u021bia muzical\u0103, asta nu mai poate fi numit\u0103 o problem\u0103 de clas\u0103. Nu se punea \u00een discu\u021bie ca un copil s\u0103-\u0219i doreasc\u0103 s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 c\u00e2nte la chitar\u0103, iar p\u0103rin\u021bii lui s\u0103 nu-\u0219i permit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Faptul c\u0103 am tr\u0103it \u00eentr-o lume \u0219i \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care educa\u021bia era important\u0103 pentru guvernan\u021bi a echivalat cu un mod de g\u00e2ndire constructiv. Indiferent dac\u0103 ajungeam sau nu s\u0103 folosim \u00een final acele resurse. Asta e mai pu\u021bin important. \u00cen zilele noastre, dac\u0103 vrei s\u0103-\u021bi dai copilul s\u0103 \u00eenve\u021be un instrument muzical \u00een Stockholm, vei scoate din buzunar 250 de dolari la fiecare 6 luni. Pentru fiecare copil \u00een parte. \u00cen 2023, educa\u021bia muzical\u0103 a devenit o chestiune ce \u021bine de clas\u0103, nu mai este accesibil\u0103 oricui. Dac\u0103 e\u0219ti o familie cu venituri modeste, nu \u00ee\u021bi vei permite s\u0103 le oferi copiilor t\u0103i \u0219ansa s\u0103 se dezvolte prin muzic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

(Va urma.<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> Tulburarea de deficit de aten\u021bie \u0219i hiperactivitate.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a> Daniel Gildenl\u00f6w e n\u0103scut \u00een 1973.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a> Rocketman, 2019.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Discografic de Andrei Zb\u00eernea<\/p>\n","protected":false},"author":179,"featured_media":10313,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1405,52],"tags":[997,1406,2077,2085],"coauthors":[1291],"class_list":["post-10312","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-discografic","category-rubrici","tag-andrei-zbirnea","tag-discografic","tag-nr-1-2024","tag-pain-of-salvation"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/04\/WhatsApp-Image-2023-12-29-at-18.26.17.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10312","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/179"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10312"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10312\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10318,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10312\/revisions\/10318"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10313"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10312"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10312"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10312"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=10312"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}