{"id":10286,"date":"2024-04-23T17:16:56","date_gmt":"2024-04-23T14:16:56","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=10286"},"modified":"2024-04-23T17:25:19","modified_gmt":"2024-04-23T14:25:19","slug":"maria-orban-despre-dragoste-si-supraexpunere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=10286","title":{"rendered":"Maria Orban, despre dragoste \u0219i supraexpunere"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Maria Orban, Toat\u0103 dragostea dintr-o fotografie ars\u0103<\/em>, Editura Nemira, 2024<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Probabil c\u0103 Oameni mari<\/em>, cartea Mariei Orban, editat\u0103 de Nemira, \u00een colec\u021bia N\u2019autor, e debutul cel mai spectaculos din 2020 \u00eencoace. A fost nominalizat\u0103 la premiul Sofia N\u0103dejde pentru literatur\u0103 scris\u0103 de femei, a fost aleas\u0103 pentru a reprezenta Rom\u00e2nia la \u201eFestival du premier roman\u201d de la Chamb\u00e9ry, iar anul trecut a fost reeditat\u0103, datorit\u0103 cererii. Iat\u0103, deci, o poveste de real succes, at\u00e2t \u00een r\u00e2ndurile criticii literare, c\u00e2t \u0219i \u00een r\u00e2ndul publicului. Era de a\u0219teptat ca autoarea s\u0103 revin\u0103 pe pia\u021b\u0103 cu o nou\u0103 carte. Iar acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat anul acesta, c\u00e2nd Maria Orban a publicat, tot \u00een colec\u021bia N\u2019autor a editurii Nemira, Toat\u0103 dragostea dintr-o fotografie ars\u0103<\/em>, o poveste trist\u0103 despre pierderi \u0219i recuper\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

Textul propune trei eroine, toate v\u0103zute prin intermediul uneia dintre ele, pe care, de\u0219i scriitura este la persoana a treia, timpul prezent, o sim\u021bim ca personaj narator. Astfel, Leia (Elena) \u00ee\u0219i analizeaz\u0103 constant \u2013 obsesiv, a\u0219 spune \u2013 atitudinea fa\u021b\u0103 de fiica ei prin prisma rela\u021biei pe care a avut-o cu propria mam\u0103, \u00eencerc\u00e2nd din r\u0103sputeri s\u0103 nu repete gre\u0219elile celei din urm\u0103, gre\u0219eli care au dus la traumele cu care ea \u00eens\u0103\u0219i se confrunt\u0103. Asist\u0103m, deci, la o lupt\u0103 pe dou\u0103 fronturi a eroinei principale. Pe de o parte ea \u00eencearc\u0103 s\u0103 se conving\u0103 pe sine c\u0103-\u0219i iube\u0219te mama \u0219i c\u0103 aceasta o iube\u0219te pe ea la r\u00e2ndul ei, \u00een ciuda r\u0103celii pe care a sim\u021bit-o venind din partea ei toat\u0103 copil\u0103ria, iar pe de alt\u0103 parte \u00eencearc\u0103 s\u0103 p\u0103streze un echilibru \u00eentre libertatea pe care i-o ofer\u0103 fiicei sale \u0219i \u00eendrumarea \u00een via\u021b\u0103 de cere \u0219tie c\u0103 ea are nevoie.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i, pentru a complica lucrurile, la tumultul interior al Elenei contribuie \u0219i o via\u021b\u0103 sentimental\u0103 dezastruoas\u0103, ea reg\u0103sindu-se mam\u0103 singur\u0103, dup\u0103 ce \u0219i-a petrecut cea mai mare parte a copil\u0103riei lipsit\u0103 de grija patern\u0103. Am g\u0103sit inspirate flash-back-urile cu perioada \u00een care protagonista \u00ee\u0219i avusese aproape p\u0103rintele, ele zugr\u0103vind un contrast credibil cu perioada ulterioar\u0103, \u00een care r\u0103m\u0103sese doar \u00een grija mamei, a c\u0103rei afec\u021biune \u00eembr\u0103ca nuan\u021be incoerente. \u00centrez\u0103rim astfel a doua pereche de rela\u021bii tranzitare \u00een oglind\u0103. Dup\u0103 cea deficitar\u0103 mam\u0103 \u2013 fiic\u0103, lu\u0103m cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu cea absent\u0103, tat\u0103 \u2013 fiic\u0103, deoarece Adi, tat\u0103l Ioanei, locuie\u0219te departe, dup\u0103 ce a ales s\u0103 plece, fie \u0219i singur, dintr-o cas\u0103 \u00een care tensiunile deveniser\u0103 insuportabile.<\/p>\n\n\n\n

\u201eEa a r\u0103mas \u00eens\u0103rcinat\u0103, de\u0219i nu era ce-\u0219i dorea, dar nici avort nu a avut curaj s\u0103 fac\u0103, el a devenit mult mai pragmatic, au stat, o vreme, \u00een apartamentul maic\u0103-sii, suficient de mare pentru trei persoane, dar incredibil de mic pentru patru. Au devenit ni\u0219te adul\u021bi tri\u0219ti. Poate de-aia a plecat el. Poate de-aia ar fi trebuit s\u0103 plece \u0219i ea, dar nu \u0219i-a dat seama la timp.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Veni\u021bi cu mine, a insistat, veni\u021bi cu mine, dar dorin\u021ba \u0219i nevoia s-au \u0219ters \u0219i au l\u0103sat lucrurile a\u0219a.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Acest pasaj surprinde, de fapt, esen\u021ba c\u0103r\u021bii, prin deciziile pe care le propune. A r\u0103m\u00e2ne, de dragul celuilalt, \u0219i a-i face astfel r\u0103u \u0219i lui, sau a pleca \u0219i a-\u021bi da o \u0219ans\u0103 la fericire. Aprofund\u00e2nd, decizia p\u0103str\u0103rii unui copil pentru care nu e\u0219ti preg\u0103tit pare a merge \u00een aceea\u0219i direc\u021bie. Sau, poate, prin cine \u0219tie ce mecanisme, \u00een cea opus\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Celelalte dou\u0103 femei, mama, b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u0219i speriat\u0103 de singur\u0103tate \u00een timpul celor trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni evocate \u00een carte, respectiv t\u00e2n\u0103r\u0103 \u0219i tiranic\u0103 \u00een flash-back-uri, \u0219i Ioana, fiica cea oarecum rebel\u0103, sunt destul de pu\u021bin aprofundate, \u00eens\u0103 credibile. Dac\u0103 b\u0103tr\u00e2na se contureaz\u0103 prin trimiterile la perioada copil\u0103riei eroinei principale \u0219i prin dialogurile sporadice cu aceasta, t\u00e2n\u0103ra Ioana e mai mult intuit\u0103 de cititor, interven\u021biile ei fiind rare. Doar spre final, datorit\u0103 celor dou\u0103 decizii ale ei, contrare celor pe care mama le-a luat \u00een condi\u021bii similare, ea evolueaz\u0103 \u00eentr-o anti-Leia.<\/p>\n\n\n\n

Am g\u0103sit multe pasaje introspective interesante, \u00eens\u0103, trebuie s\u0103 recunosc, de multe ori am avut \u0219i impresia c\u0103 tensiunea este lungit\u0103 artificial, prin monologuri monotone. Cercurile de care eroina aminte\u0219te destul de des par a fi ni\u0219te bariere autoimpuse, pe care ea le poate \u0219i d\u0103r\u00e2ma, dar le \u0219i cl\u0103de\u0219te la loc.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen fine, planul amoros actual vine \u0219i el ca o ultim\u0103 proiec\u021bie a tumultului pe care traumele rela\u021biilor cu mama, respectiv cu fiica, le proiecteaz\u0103 asupra mentalului Elenei. \u0218i aici g\u0103sim o decizie greu de luat, \u00eens\u0103, spre deosebire de raportul cu celelalte dou\u0103 femei, aici nu exist\u0103 constr\u00e2ngeri exterioare, ci doar un e\u0219ec precedent, drept pentru care decizia corect\u0103 pare mai u\u0219or de luat.<\/p>\n\n\n\n

\u201eVidrele se \u021bin de m\u00e2n\u0103 c\u00e2nd dorm, s\u0103 nu le ia apa, \u00eei \u0219opte\u0219te feti\u021ba la ureche, am v\u0103zut eu la desene, apoi alearg\u0103 vesel\u0103 prin libr\u0103rie \u0219i ei \u00eei umbl\u0103 imaginea asta \u00een cap, cu ni\u0219te \u0219obolani imen\u0219i care se aga\u021b\u0103 unul de altul. Sigur nu a\u0219a a zis, dar mintea derapeaz\u0103 \u00eencontinuu. Ce faci?, o \u00eentreab\u0103 \u0219i Drago\u0219 cel mic, m\u0103 pupi?\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 \u0219i c\u00e2teva elemente bine alese de butaforie \u2013 libr\u0103ria \u00een care lucreaz\u0103 Elena, clubul ei de carte, spitalul, iubitul sportiv \u2013 care dau credibilitate ac\u021biunii, de\u0219i lipsa total\u0103 a descrierilor nu a fost cea mai fericit\u0103 alegere. Finalul este bine construit. Dup\u0103 momentul de ruptur\u0103, cel de echilibru vine \u00een mod natural, acceptarea p\u0103r\u00e2nd a fi fost miza \u00een tot acest timp, \u0219i \u00een cazul rela\u021biilor p\u0103rinte\u0219ti, \u0219i \u00een cazul celor amoroase. Ba chiar \u0219i \u00een cazul rela\u021biei cu moartea.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDac\u0103 ea ar muri pe munte sau undeva departe, ar veni oare cineva s\u0103 o ia? Ai veni dup\u0103 mine?, \u00eel \u00eentreab\u0103 pe R\u0103zvan, iar el o str\u00e2nge \u00een bra\u021be. \u0218i orele trec, de\u0219i ei, uneori, i se pare c\u0103 nu. \u00cenc\u0103 rezist\u0103, \u00eenc\u0103 m\u0103n\u00e2nc\u0103, \u00eenc\u0103 vorbe\u0219te, \u00eenc\u0103 e vie.<\/em><\/p>\n\n\n\n

E diminea\u021b\u0103. Una ca oricare alta, soarele a r\u0103s\u0103rit la 07:54 \u0219i o s\u0103 apun\u0103 la 17:48.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Tehnic, textul este materializat \u00eentr-o nuvel\u0103 cu trei capitole, nicidecum un roman. E potrivit \u0219i pentru a \u00eencheia un volum de proz\u0103 scurt\u0103, nu doar pentru a sta singur \u00eentre propriile coper\u021bi. Dar e echilibrat \u0219i a\u0219a, de sine st\u0103t\u0103tor, oferind cinstit pentru c\u00e2t cere. Nu \u00een\u021beleg de ce Maria a renun\u021bat la folosirea liniu\u021belor de dialog \u0219i a paragrafelor, ci a ales s\u0103 pun\u0103 \u00een acela\u0219i alineat \u0219i vorbele personajelor, \u0219i pe cele ale naratorului, respectiv s\u0103 rup\u0103 unele paragrafe \u00een mai multe r\u00e2nduri, toate acestea f\u0103r\u0103 punctua\u021bia necesar\u0103. \u0218tiu c\u0103 mul\u021bi autori au renun\u021bat la normele \u00een vigoare de semnalare a dialogului, aleg\u00e2nd s\u0103 intercaleze vorbele personajelor, \u00een speran\u021ba c\u0103 vor ob\u021bine un ritm mai alert de parcurgere a textului. Maria nu a aplicat acest procedeu \u00een precedenta ei carte, iar aici, din p\u0103cate, efectul pe care l-a produs e unul de confuzie, de multe ori cititorul fiind nevoit s\u0103 reia fraze pentru a \u00een\u021belege cui \u00eei apar\u021bin cuvintele. \u00cens\u0103 nara\u021biunea curge suficient de bine altminteri, iar textul e suficient de scurt pentru ca asemenea artificii s\u0103 nu descurajeze cititorul.<\/p>\n\n\n\n

Una peste alta, cartea merit\u0103 s\u0103 fie citit\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 literar\u0103 de Alexandru Lamba<\/p>\n","protected":false},"author":93,"featured_media":10291,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[679,106,2077],"coauthors":[1124],"class_list":["post-10286","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-alexandru-lamba","tag-cronica-literara","tag-nr-1-2024"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/04\/toata-dragostea-dintr-o-fotografie-arsa.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10286","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/93"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10286"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10286\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10293,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10286\/revisions\/10293"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10291"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10286"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10286"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10286"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=10286"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}